ALINA ANDREI, PARTENER CABOT TRANSFER PRICING: "Problema preţurilor din energie nu poate fi tratată la rece"

Problema preţurilor din energie nu este una care să poată fi tratată la rece, pentru că atrage după sine o serie de creşteri în tot lanţul economic al unei naţiuni, şi, în cazul de faţă, al sistemului european de economii care, în principiu, se revendică de la dezideratul unei pieţe unice, este de părere Alina Andrei, Partener Cabot Transfer Pricing.

Conform domniei sale, statele membre ale Uniunii Europene se străduiesc să agreeze un plan ca să facă faţă pe termen lung inclusiv viitoarelor creşteri de preţ din domeniul combustibililor fosili, destul de previzibile în acest moment. "Este de aşteptat ca economia Uniunii să nu mai fie niciodată ce a fost, având în vedere momentul actual în care economia încă este fragilizată de efectul pandemiei, al cărei final nu este încă determinat", arată Alina Andrei, precizând că, pe lista măsurilor aflate în discuţie la nivel european, achiziţia de combustibili fosili cu scopul de a crea rezerve, precum şi achiziţia concertată a combustibililor de grupuri de ţări vor disloca fonduri destinate în principiu trecerii la punerea în aplicare a planurilor de combatere a schimbărilor climatice sau de stimulare a unei economii mai verzi, mai sustenabile.

"Miza restructurării pieţei europene de energie electrică devine, în acest context, extrem de evidentă. Germania, cea mai dezvoltată ţară europeană din punct de vedere economic, respinge însă ideea de reformă a pieţei energiei electrice, cu atât mai mult cu cât niciunul dintre modelele alternative propuse până acum nu par să rezolve disparităţile rezultate din eficienţa energetică şi amprenta de carbon între statele membre. Germania se opune inclusiv ideii de a decupla preţul gazului de cel al energiei electrice, una dintre soluţiile văzute ca fireşti de către experţii în energie", adaugă sursa citată, precizând: "Criza preţului gazelor pune o problemă însăşi finanţării soluţiilor alternative de energie. Redirecţionarea bugetelor naţionale către subvenţionarea pentru populaţie face destul de dificilă alocarea de fonduri pentru investiţiile în energie verde. Mai mult, propagarea efectului de creştere a costurilor în activităţile de poducţie şi transport va genera în curând o criză pe care piaţa europeană o va absorbi cu greu, fiind daja slăbită de efectele pandemiei".

În opinia Alinei Andrei, trecerea de la resursele fosile de energie la unele regenerabile este benefică nu doar modelului economic, ci şi mediului. Combustibilii fosili generează o producţie deja problematică a maselor plastice, al căror ciclu de viaţă ameninţă echilibrul ecosistemului planetar. Consumerismul şi graba agenţilor economici către produse ieftine şi poluante au devenit sursa numărul unu a poluării, şomajului, bolilor generate de toxicitatea mediului inundat de mase plastice greu sau imposibil de reciclat.

Sursa citată conchide că soluţia este atât redirecţionarea banilor către energia verde, precum şi redirecţionarea politicilor fiscale către încurajarea investiţiilor în acest sector. Aparatul de stat ar putea fi primul care să adopte obiceiuri de consum responsabile faţă de mediu şi resurse, iar instituţiile financiare ar trebui să fie încurajate să investească cu precădere în acestea.

Astfel, unul dintre instrumentele ajutătoare ale decarbonizării capitalului îl reprezintă sistemul fiscal şi instrumentele fiscale, pe care unele ţări deja le-au implementat.

Mutarea accentului de pe taxarea forţei de muncă pe taxarea crescută a industriilor poluante ar putea aduce un ajutor în direcţia corectă şi este una dintre soluţiile propuse de marile organizaţii internaţionale, cum ar fi OECD.

Alte soluţii fiscale pentru susţinerea decarbonizării capitalului, în opinia sursei citate, sunt şi cele clasice, respectiv impozitarea în creştere a marilor poluatori, concomitent cu acordarea de facilităţi fiscale pentru proiectele verzi.