Amânarea - strategia guvernului pentru Cupru Min

Cupru Min, compania de stat care deţine cele mai mari rezerve de cupru ale ţării, circa 60% din totalul zăcămintelor de această natură, traversează una din cele mai sumbre perioade din istoria societăţii. Pe lângă faptul că societatea riscă să fie executată silit pentru suma de 17 milioane de euro, în urma unui proces pierdut în favoarea companiei Energo Mineral (condusă de foştii bancheri Horia Simu şi Horia Pitulea), procesul prin care compania trebuia să vândă producţia pe şapte ani unui investitor a fost amânat, din nou, în urma unei decizii a ministrului interimar al Economiei, Daniel Chiţoiu.

De când a fost lansat anunţul de atragere de investiţii la Roşia Poieni, în primăvara acestui an, acesta a fost schimbat de trei ori de către Ministerul Economiei, fie ca să le acorde mai mult timp companiilor interesate, fie ca să simplifice procesul de participare la licitaţie. Decalarea termenului pentru atribuirea contractului de asociere la Cupru Min este considerată, aşadar, cea de-a patra schimbare pe care Guvernul o face la societatea din Abrud. Cu toate că autorităţile statului au justificat de fiecare dată că cele patru amendamente care au fost aduse anunţului iniţial care prevede vânzarea cuprului de la Cupru Min au menirea să faciliteze procesul de investiţii, angajaţii companiei au reclamat că, în realitate, se încearcă atribuirea contractului la un preţ avantajos companiei Trafigura, desprinsă din consorţiul Marc Rich&Co.

Potrivit caietului de sarcini şi anunţului care vizează investiţiile, compania care va câştiga licitaţia va trebui să achite un avans de 40.000.000 de euro, în schimbul căruia va primi cel mult 45.460 de tone de concentrat de cupru, cantitate ajustabilă în funcţie de preţul de vânzare. "Preţul adjudecat în cadrul licitaţiei va reprezenta preţul minim de cumpărare pentru cuprul din concentrat de cupru, care se va aplica pentru întreaga cantitate de concentrat de cupru care va forma obiectul contractului de vânzare şi pe toată perioada de derulare a contractului", se arată în anunţul de vânzare. Ca atare, pe toată perioada celor şapte ani, investitorul va primi cuprul la preţul stabilit anul acesta, în octombrie. După cum ziarul BURSA a mai semnalat, în alte rânduri, dat fiind faptul că preţul cuprului a scăzut, în ultima vreme, la bursa metalelor din Londra, vânzarea zăcământului în această perioadă poate a fi de "rău augur", deoarece investitorul va miza pe un plafon minim la achiziţionare.

• Vânzare pe trei partituri: statul, conducerea şi angajaţii companiei

Vânzarea producţiei de la Roşia Poieni ridică mari semne de întrebare, consideră surse guvernamentale, motiv pentru care Daniel Chiţoiu, ministrul interimar al Economiei, nu vrea ca sub conducerea domniei sale să aibă loc adjudecarea contractului de asociere.

Reamintim, în context, că, ieri, trebuia demarată procedura analizării ofertelor preliminare, cât şi cea a licitaţiei în vederea asocierii la Cupru Min.

Cu toate acestea, ministrul Daniel Chiţoiu a transmis, ieri, că cele două comisii care se ocupă cu procesul investiţiilor de la Roşia Poieni au decis de comun acord să decaleze perioada prevăzută iniţial cu încă 30 de zile ca să poată realiza o analiză a strategiei şi procedurii de asociere. În comunicatul remis de Ministerul Economiei se mai arată că decizia survine ca urmare a nevoii reconfirmării mandatului ce va fi acordat de viitorul ministru al Economiei, în scopul realizării în cele mai bune condiţii a intereselor statului român şi SC Cupru-Min SA.

Potrivit unor surse apropiate proiectului, pe lângă anumite vicii în procedura care prevede vânzarea resurselor de şapte ani de la Cupru Min, mai există şi un interes din partea comisiilor ca acest proces să fie amânat pentru o perioadă cât lungă, deoarece membrii respectivelor comisii sunt plătiţi din bugetul companiei de stat.

Ziarul BURSA semnala, în urmă cu circa două luni, că statul este generos cu cele două comisii care veghează procesul atragerii unor investitori la Cupru Min Roşia Poieni, cei 12 membri primind din bugetul societăţii din Abrud un salariu care ajunge la aproape jumătate din retribuţia directorului general.

Prima comisie, conform Ministerul Economiei, are drept obiect de lucru aprobarea strategiei privind atragerea de investiţii şi întocmirea caietelor de sarcini. Activitatea acestei comisii va lua sfârşit în această lună, ne-au declarat reprezentanţii Ministerului Economiei, de îndată ce va fi finalizat şi aprobat caietul de sarcini, cât şi modelul de contract pentru parafarea parteneriatului dintre cele două părţi.

În conformitate cu răspunsul furnizat de Ministerul Economiei la vremea respectivă, prima comisie ar fi trebuit să-şi fi finalizat activitatea, deja, dat fiind faptul că atribuţiile sale au fost duse la capăt.

Cea de-a doua comisie îşi va începe activitatea, potrivit sursei citate, odată cu declararea câştigătorului, urmând să fie desfiinţată în momentul semnării contractului dintre Cupru Min Roşia Poieni şi investitorul care va avea câştig de cauză în cadrul licitaţiei.

Înfiinţarea celor două comisii a avut loc în baza Hotărârii de Guvern 590/2006.

Vânzarea concentratului de cupru de la Cupru Min a fost amânată, potrivit directorului general al Cupru Min, la cererea conducerii companiei şi a comisiilor speciale, nu din cauza vreunui viciu procedural, ci din cauza absenţei unui ministru permanent al Economiei.

Pe de altă parte, angajaţii din cadrul societăţii ne-au declarat că "nu le sunt foarte clare" motivele pentru care se încercă asocierea la Cupru Min deoarece compania merge pe profit şi ar putea să obţină prin forţe proprii investiţii în retehnologizare şi mediu.

Principala temere a unora din angajaţii de la Cupru Min este că atât conducerea companiei cât şi anumite autorităţi ale statului ar încerca, prin prezentul contract de asociere, să reproducă modelul din 2007-2009, când a fost încheiat un contract cu un consorţiu format din mai multe firme controlate de doi foşti bancheri, Horia Simu şi Horia Pitulea, care şi-a luat obligaţia să asigure investiţiile de mediu şi retehnologizare în schimbul producţiei.

La numai doi ani de la semnarea contractului, consorţiul a părăsit Cupru Min, lăsând compania cu mari datorii şi fără să realizeze investiţiile promise iniţial.

Mai mult, societatea cupriferă din Abrud s-a mai "pricopsit" în urma acestui contract şi cu un proces intentat de unul dintre lichidatorii uneia din companiile din consorţiu, respectiv Energo Mineral, cerând în instanţă achitarea unei sume de circa 17 milioane de euro în contul investiţiilor pe care le-ar fi făcut la Abrud.

În schimb, angajaţii ne-au relatat un alt scenariu, diferit de cel susţinut de reprezentanţii Enero Mineral. Aceştia susţin că atunci când consorţiul s-a retras, la Cupru Min nu a mai rămas niciun utilaj şi nici nu au fost achitate investiţiile în mediu.

• Procesul dintre Energo Mineral şi Cupru Min - vicii procedurale

Procesul dintre Cupru Min şi compania Energo Mineral, care durează mai bine de trei ani, a fost iniţiat de Activ Lichidator Bucureşti, administratorul judiciar al Energo Mineral SA, cerând restituirea sumei de circa 17 milioane de euro, bani care ar acoperi investiţiile pe care reprezentanţii firmei asociate susţin că le-au efectuat în perioada 2007- 2009 la exploataţia de la Roşia Poieni.

Cupru Min a pierdut procesul, iar judecătorul sindic a cerut, recent, ca societatea cupriferă să achite suma datorată, sentinţa având caracter executoriu.

Directorul general de la Cupru Min ne-a declarat, ieri, că a depus o cere de suspendare a actului executoriu, aşteptând ca instanţa judecătorească să se pronunţe în acest caz. Sentinţa favorabilă companiei Energo Mineral ar permite ca, în numele acestei datorii, conturile Cupru Min să fie blocate sau ar permite ca producţia societăţii cuprifere să fie valorificată de către executant.

Potrivit declaraţiilor lui Gheorghe Iordache, în cele din urmă, Cupru Min este societate de stat, aşadar deciziile care au legătură cu soarta acesteia presupun implicarea autorităţilor abilitate. Un singur lucru pare să fie sigur, după cum ne-a spus domnia sa, Cupru Min nu are bani ca să achite cei 17 milioane de euro.

La polul opus, anumiţi angajaţi din cadrul companiei de la Abrud acuză statul că nu s-a implicat deloc în procesul cu Energo Mineral, deşi au fost semnalate o serie de vicii procedurale. Potrivit unor surse apropiate proiectului de la Roşia Poieni, judecătorul sindic, când a pronunţat sentinţa, nu a luat în calcul şi raportul de expertiză realizat de companie, astfel încât sentinţa a fost dată fără a se cunoaşte toate detaliile afacerii cu pricina.

Mare parte a datoriilor pe care Cupru Min le are vin din perioada în care compania din Abrud a fost asociată cu Energo Mineral, între 2007-2009, consideră Nicolae Nicu, fost ministru al minelor şi expert în domeniul mineritului de neferoase.

• Doar doi investitori în cursa pentru Cupru Min

Deşi fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian a declarat, în repetate rânduri, că există mai mulţi investitori care sunt interesaţi de Cupru Min, totuşi, la final, doar două companii au depus ofertele preliminare în vederea asocierii cu asocierii la Abrud.

Cele două companii care au rămas în cursa pentru Cupru Min sunt grupurile Trafigura (trader ieşit de sub tutela consorţiului Marc Rich&Co) şi Yaldirim (Turcia). Potrivit unor surse din piaţă, turcii de la Yaldirim au ajuns la Cupru Min prin intermediul bancherilor cuprului: Horia Simu şi Horia Pitulea.