AMBASADA SUSTENABILITĂŢII ÎN ROMÂNIA: Decalaje alarmante în ceea ce priveşte sărăcia şi excluziunea socială între mediul urban şi cel rural

În 17 judeţe din ţară, mai puţin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat în 2021. În 2022, pentru mediul rural, situaţia este similară în 15 judeţe. Totodată, la nivel naţional, 1 din 66 de persoane din mediul rural primeşte ajutor social, de 6 ori mai multe decât în mediul urban. Discrepanţele sunt vizibile şi când vorbim despre numărul de şomeri sau despre accesul la servicii medicale. În 18 judeţe, în mediul rural, 1 din < 50 locuitori sunt şomeri, iar în 16 judeţe din ţară, în mediul rural, există un singur medic la peste 2.000 locuitori, adică de peste 11 ori mai puţini decât media naţională la oraş.

Acestea sunt doar câteva din statisticile prezentate de Ambasada Sustenabilităţii în România, cu prilejul lansării celei de-a doua ediţii a studiului "România cu un singur chip". Proiectul, dezvoltat cu susţinerea Lidl România şi în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, reprezintă continuarea analizei începute în anul 2020, cu scopul de a măsura şi evidenţia decalajele existente între mediul rural şi mediul urban din patru categorii: populaţie generală, sărăcie şi excluziune socială, sănătate şi educaţie.

Principalele concluzii ale studiului sunt următoarele:

Diferenţe mari între rezultatele copiilor din mediul rural şi cel urban

În 17 judeţe din ţară, mai puţin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat în 2021;

Rata de promovare a Evaluării Naţionale: din cele 30 de judeţe pentru care există date recente disponibile, 15 înregistrează decalaje mai mari de 20% între mediul urban şi cel rural.

Rata de promovare a examenului de Bacalaureat: din cele 25 de judeţe pentru care există date recente disponibile, 15 înregistrează decalaje mai mari de 20% între mediul urban şi cel rural.

De asemenea, nu există coerenţă în monitorizarea indicatorilor: datele fie nu sunt monitorizate, fie nu sunt furnizate de Inspectoratele Şcolare Judeţene (de ex. Rata de promovare a Evaluării Naţionale/ examenului de Bacalaureat nu este disponibilă rural - urban pentru cel puţin 12 judeţe).

Accesul la servicii medicale, precar în mediul rural

Dacă la nivel urban naţional există 1 medic la 171 locuitori, în mediul rural, situaţia este complet diferită. În 16 judeţe din mediul rural există un singur medic la peste 2.000 locuitori, adică de peste 11 ori mai puţini decât la oraş. În alte 21 de judeţe, în mediul rural, există 1 medic la 1.000-2.000 locuitori.

Sarcinile la adolescente, un fenomen mai ridicat la sate

Sarcinile în rândul adolescentelor (15-19 ani) sunt mai des întâlnite în mediul rural. Raportat la media naţională la nivel rural, judeţele Braşov (80,7‰), Mureş (67,8‰) şi Sibiu (66,3‰) înregistrează cele mai mari rate ale fertilităţii.

Rata şomajului, mult mai ridicată în mediul rural decât în cel urban

În 18 judeţe, în mediul rural, 1 din < 50 locuitori sunt şomeri, iar în 9 judeţe din mediul rural 1 din < 50 locuitori primesc ajutor social.

Platforma https://unsingurchip.ambasadasustenabilitatii.ro/2022/ include informaţiile centralizate. Datele au fost colectate în perioada august 2021 - ianuarie 2022, în urma răspunsurilor primite la cererile trimise către instituţiile abilitate, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Institutul Naţional de Statistică, Institutul Naţional de Sănătate Publică, Guvernul României şi Inspectoratele Şcolare Judeţene din fiecare judeţ.

Lansarea studiului a avut loc la Palatul Victoria, pe data de 19 iulie, ocazie cu care au luat cuvântul Dragoş Tuţă - Fondator şi Preşedinte, Ambasada Sustenabilităţii în România (ASR), Cristina Hanganu - Director Comunicare şi CSR, LIDL România, Andreea Ghiocel - Coordonator studiu, Ambasada Sustenabilităţii în România. În deschiderea evenimentului, au vorbit Laszlo Borbely - Consilier de Stat, Coordonator, Departament pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) din cadrul Secretariat General al Guvernului şi Kelemen Hunor - Viceprim-ministru, Guvernul României.

"Parteneriatul dintre Ambasada Sustenabilităţii şi Guvernul României prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este foarte important. Fără dialog şi fără a pune resursele la un loc, nu cred că vom putea să facem lucruri împreună. Dar dincolo de acestea, la fel de important este să putem fi foarte sinceri şi transparenţi unii cu alţii. Astăzi, este un astfel de exemplu, când vorbim despre multe nereuşite ale statului - decalaje numeroase, inegalităţi pentru anumite categorii de populaţie. Cred că este un mare pas înainte, acela de a ne asuma împreună, că aceasta este imaginea, starea de la care plecăm. Nu avem cum să ne propunem obiective, dacă nu ştim exact unde ne aflăm. Fără a avea o imagine a realităţii, măsurată foarte fidel, corect şi coerent, nu vom putea să planificăm viitorul într-un mod mai bun. Imediat după publicarea ediţiei din 2020 a studiului, am avut multe reacţii, atât de la ONG-uri locale, cât şi de la companii, care au înţeles că există decalaje şi au dorit să se implice, să rezolve probleme în mod concret. Nu am ştiut însă să le spunem, de exemplu, care este situaţia în Constanţa, unde să se ducă şi ce să facă mai exact la nivel de judeţ. Am încercat să mijlocim relaţia cu autorităţile locale, fără prea mare succes însă, de aici ediţia din 2022 a studiului, pe o analiză mai în profunzime şi la nivel de judeţ. De fapt, studiul şi întreg proiectul < România cu un singur chip > reprezintă o platformă pentru colaborare, astfel încât împreună, societate civilă, mediu privat şi stat, să putem rezolva cât mai repede aceste decalaje" a spus Dragoş Tuţă, Fondator ASR.

"Noi, LIDL, suntem preocupaţi nu doar de propria noastră sustenabilitate, ci şi de cea a României, locul unde avem o operaţiune foarte importantă, dar şi 11.000 de colegi la acest moment. Acest studiu ne ajută pe noi toţi la nivel de societate, să ştim ce avem de făcut pe mai departe. Din perspectiva companiei noastre, studiul ne ajută în mod direct în calitate de investitor în educaţie, mai exact, să ştim unde trebuie să ne continuăm investiţiile, unde putem ajuta pe mai departe. Din 2016 până în prezent, LIDL a investit

peste 12 milioane de euro în programe menite să aducă educaţie de calitate incluzivă, atât la sat, cât şi la oras, programe care pot fi scalate la nivel naţional. Sperăm să putem ajunge în punctul în care nu mai există diferenţă între urban şi rural, deoarece o societate prosperă este o societate educată. Pentru orice business din România, acest lucru este important, să avem o societate stabilă, cu bunăstare, o societate de oameni angajabili"

a afirmat Cristina Hanganu, Director Comunicare şi CSR, LIDL România.

"Studiul < România cu un singur chip > arată decalajele existente dintre mediul urban şi cel rural, care pot fi reduse prin investiţii publice gândite în aşa fel încât să le aducă pe acestea la acelaşi nivel de dezvoltare. Un stat este bun atunci când condiţiile de trai ale oamenilor din mediul rural nu sunt cu nimic mai prejos decât ale oamenilor de la oraş, unde investiţiile importante în infrastuctură răspund nevoilor cetăţenilor şi ţin tinerii în ţară. Pentru o dezvoltare durabilă este nevoie şi de o schimbare de mentalitate. Acest lucru nu este posibil fără o educaţie modernă, competitivă şi incluzivă. Proiectele noi din domeniul învăţământului pun bazele pentru această educaţie", a menţionat Kelemen Hunor, Viceprim-ministru.

În continuare, dezbaterea "Cum reducem decalajele pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă?", i-a avut ca invitati pe Laszlo Borbely - Coordonator DDD, Florin Lixandru - Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei, Ilie Dumitrescu - Director de cabinet, Institutul Naţional de Statistică şi Acad. Prof. Dr. Jozsef, Benedek - Director, Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă (CCDD) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi Membru în Consiliul Consultativ pentru dezvoltare durabilă, înfiinţat pe lângă Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

"Rata de părăsire timpurie a şcolii în România este cea mai mare din Uniunea Europeană, iar 1 din 5 tineri nu este încadrat în câmpul muncii şi nici nu urmează cursuri. Doar 28% din populaţie are competenţe digitale de bază, cea mai mică rată din UE. Sunt cifre pe care nu le putem ignora. Avem decalaje semnificative între mediul urban şi rural pe mai multe domenii, iar studiul lansat astăzi ne pune faţă în faţă cu situaţia actuală. Important este că ştim de unde începem să construim. Cunoaştem direcţia trasată prin Agenda 2030 şi ţintele sale. Avem Strategia de Dezvoltare a României 2030, avem Planul de Acţiune şi suntem toţi motivaţi, atât mediul public cât şi cel privat şi întreaga societate civilă pentru a consolida o Românie Durabilă" a declarat Laszlo Borbely, Coordonator DDD.

"Cu toţii ne dorim o Românie cu un singur chip, este un deziderat către care tindem. Decalajele între mediul rural urban şi cel rural sunt reale, au ridicat o problemă şi pentru noi, la Ministerul Educaţiei, motiv pentru care au fost gândite o serie de programe la nivel naţional. De exemplu, în ceea ce priveşte elevii de gimnaziu, la acest moment Ministerul Educaţiei implementează cu finanţare din PNRR, Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, un program cu finanţare generoasă, în care au fost identificate 2500 de unităţi de învăţământ gimnazial, unde riscul de abandon şcolar este mediu şi chiar ridicat. Identficarea acestor unităţi s-a realizat prin intermediul unui mecanism a fost elaborat în parteneriat cu Banca Mondială şi DG Reform. În primul apel de selecţie, au fost depuse 1471 de solicitări, iar 1415 de proiecte au fost declarate eligibile. Aceste proiecte vor avea o finanţare medie de 138.000 euro + TVA, pe o perioadă de 3 ani. Proiectele sunt gândite pe mai multe principii: al autonomiei (fiecare unitate de învăţământ va gestiona acest proiect), al asumării unor indicatori (precum părăsire timpurie, abandon şcolar, grad de participare elevi la examenele naţionale etc), al monitorizării şi al introducerii elevilor cu probleme în programe remediale. De asemenea, avem în dezbatere publică la acest moment, proiectele legilor educaţiei pe învăţământ preuniversitar şi superior. În ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, referitor la finanţare, propunem o schimbare de paradigmă: de la 6% din PIB la alocarea unui buget de 15% din totalul cheltuielilor bugetului consolidat" a declarat Florin Lixandru, Secretar de Stat, Ministerul Educaţiei.

"În ceea ce priveşte Obiectivul de Dezvoltare Durabilă privind educaţia de calitate, ne situăm cel mai prost faţă de Uniunea Europeană şi chiar "ne îndepărtăm" de media la nivelul UE. Poate singura lege adoptată în vremea comunismului care încă produce efecte, este cea referitoare la organizarea administrativ-teritorială a ţării care, în structura actuală, nu mai corespunde exigenţelor. Avem un spaţiu administrativ teritorial foarte fragmentat, ceea ce face dificilă organizarea eficientă a serviciilor publice. Ori, educaţia publică este un serviciu oferit cetăţenilor şi trebuie oferit în aceleaşi condiţii de calitate şi de accesibilitate în toate zonele ţării. Propun o reorganizare administrativ-teritorială a ţării, ceea ce înseamnă crearea unor identităţi administrativ-teritoriale mai mari (...), acest lucru se întâmplă în multe ţări europene. (...) Şi este nevoie de politici sectoriale consolidate" a explicat Jozsef Benedek, Director, Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare Durabilă (CCDD) din cadrul Universităţii Babeş - Bolyai Cluj.

"În momentul în care ai un nivel de dezvoltare urbană care nu este urmat îndeaproape de dezvoltarea rurală, lucrurile se complică foarte mult. Recensământul populaţiei care se va încheia pe acest final de an, ne va oferi foarte multe posibilităţi de analize deoarece vom avea acces la date extrem de detaliate privind populaţia, inclusiv aspecte precum dotarea localităţilor. Noi producem, avem o sumedie de date, deşi este adevărat că nu avem foarte multe date în structura urban - rural. Datele pe care noi le furnizăm se referă mai mult la UAT-uri decât la urban - rural. Poate că, împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, vom reuşi să promovăm un proiect prin intermediul căruia să lărgim sfera de acoperire a zonelor cu reprezentativitate la nivel de judeţ şi, poate, chiar de localitate, având în vedere faptul că actuala structură aduce mari dificultăţi. Extrem de important este să recurgem şi la analiza datelor. Nu toată lumea care ar trebui să fie interesată de aceste date le solicită. Noi, la INS, suntem gata să le oferim" a concluzionat la finalul dezbaterii, Ilie Dumitrescu, Director de cabinet, Institutul Naţional de Statistică.