ANALIŞTI, DESPRE REDRESAREA ECONOMICĂ: China lasă pandemia în urmă, ţintind o expansiune mai puţin dependentă de mărfuri

Economia Chinei dă semne bune de redresare într-un moment în care o mare parte a lumii încă se confruntă cu pandemia de coronavirus, iar unii analişti susţin că vârful recuperării ţării asiatice chiar a fost depăşit deja.

Potrivit unei analize CNBC, un semn că "boom-ul" iniţial s-a încheiat este chiar evoluţia preţurilor materiilor prime. Spre exemplu, preţul cuprului a atins, la sfârşitul lunii trecute, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani şi jumătate, însă de atunci a scăzut cu aproximativ 6%, potrivit datelor London Metal Exchange. China este cel mai mare cumpărător de cupru din lume, conform datelor pre-pandemie, din 2019, iar cererea din ţară influenţează preţurile acestui metal de bază, la nivel global.

Sursa mai spune că şi creşterile de preţ în cazul unor metale precum cobalt şi litiu, utilizate în producţia de baterii pentru maşini electrice, s-au moderat.

"China rămâne o sursă majoră de cerere de materii prime, dar o cerere care va creşte mai lent", conform unei note lansate săptămâna trecută de Institutul pentru Finanţe Internaţionale, care menţionează că, spre deosebire de politicile care au contribuit la creşterea preţurilor materiilor prime sau au generat un "superciclu" în urmă cu mai bine de un deceniu, acum Beijingul a folosit măsuri de stimulare mai conservatoare pentru gestionarea efectelor pandemiei.

Analiştii se aşteaptă ca ţara asiatică să folosească mai cumpătat stimulentele de politică monetară/fiscală şi să aibă o expansiune mai lentă faţă de alţi ani, respectiv de 5-6%, care nu va stimula creşterea pe pieţele emergente la fel de mult ca în trecut.

Autorităţile chineze ar dori, de asemenea, ca expansiunea economiei ţării să se bazeze mai mult pe cheltuielile private ale persoanelor fizice, respectiv să fie diminuată dependenţa de industriile tradiţionale, cum sunt producţia, care ar necesita mai multe achiziţii de mărfuri, potrivit analizei.

Cererea recentă de mărfuri, în China, a fost determinată de stimularea fiscală continuă la nivel mondial, în timp ce încercările acestei ţări de a reduce emisiile de carbon au limitat disponibilitatea unei anumite oferte, declară Gu Shuangfei, analist de mărfuri la compania de brokeraj Nanhua Futures din Hangzhou. Gu Shuangfei se aşteaptă ca preţurile mărfurilor să crească uşor pe termen scurt, dar câştigurile se vor diminua pe măsură ce producţia din lume se va redresa.

Datele statistice publicate săptămâna trecută aduc în atenţie redresarea economiei Chinei.

"Cifrele pentru primele două luni din 2021 sugerează că economia continuă să fie rezistentă, deşi vârful recuperării a fost lăsat în urmă", spune Larry Hu, economist-şef pentru China în cadrul băncii australiene de investiţii Macquarie. În opinia sa, obiectivul principal al politicii de la Beijing va fi reducerea dependenţei Chinei de datorii, pentru creştere.

Conform Macquarie, eliminarea unor politici de sprijin pentru economie se vede deja în dinamica creşterii.

China a fost singura economie majoră care a crescut în 2020, înregistrând un avans al PIB de 2,3%. Asta, în ciuda unei contracţii de 6,8% în primul trimestru, când China a fost prima ţară din lume care s-a confruntat cu pandemia şi, implicit, cu restricţiile care au afectat activităţile comerciale.

Economia Chinei a revenit pe creştere (+3,2%) în al doilea trimestru al anului trecut, în condiţiile în care a fost permisă redeschiderea treptată a afacerilor, după unele măsuri stricte de lockdown. În condiţiile în care fabricile din lume încă sunt lovite de restricţiile legate de pandemie, cererea globală ridicată de echipamente de protecţie personală fabricate în China şi de alte produse au contribuit, de asemenea, la creşterea exporturilor şi a PIB-ului chinez.

Cu toate acestea, incertitudinea cu privire la veniturile viitoare a dus la o scădere a vânzărilor cu amănuntul anul trecut. Rata şomajului urban a crescut, de asemenea, de la 5,2% în decembrie la 5,5% în februarie, categoria de vârstă 16-24 de ani înregistrând o rată a şomajului mult mai mare, de aproximativ 13% luna trecută.

• Redresare neuniformă în primele două luni din 2021

Atât vânzările cu amănuntul, cât şi producţia industrială din China au avut evoluţii peste aşteptări în ianuarie-februarie anul acesta. Totuşi, creşterea investiţiilor în active fixe a fost mai mică decât se aştepta, în timp ce rata şomajului a crescut, subliniind natura inegală a redresării economice.

South China Morning Post anunţă că vânzările cu amănuntul din China au crescut cu 33,8% în ianuarie - februarie 2021, faţă de acelaşi interval din 2020, comparativ cu o creştere de 4,6% în decembrie. Evoluţia a depăşit aşteptările analiştilor, care preconizau un plus de 32%.

Potrivit sursei, perioada de creştere a fost a şasea consecutivă înregistrată de economia ţării asiatice.

Totuşi, analiştii atrag atenţia că această creştere în termeni procentuali s-a datorat, în mare parte, bazei de comparaţie scăzute din aceeaşi perioadă a anului trecut, când pandemia de coronavirus a afectat puternic a doua mare economie a lumii.

Cifrele combinate pentru ianuarie şi februarie anul trecut arată că vânzările cu amănuntul, un indicator cheie al consumului, au scăzut cu 20,5%, acesta fiind primul declin înregistrat de China pe segmentul menţionat.

În ianuarie şi februarie 2021, producţia industrială a Chinei a crescut cu 35,1% faţă de anul precedent, peste previziunile analiştilor, de 31,6%. În decembrie 2020, expansiunea acestui sector a fost de 7,3%. Producţia industrială este o măsură a activităţii de producţie, minerit şi utilităţi din China.

Şi în acest caz creşterea se datorează în mare parte bazei de comparaţie scăzute din aceeaşi perioadă a anului trecut, când producţia industrială a scăzut cu 13,5%.

Datele mai arată că investiţiile în mijloace fixe - un indicator al cheltuielilor cu infrastructura, proprietăţile imobiliare, utilajele şi echipamentele - au crescut cu un total de 35% în ianuarie şi februarie 2021, comparativ cu anul anterior. Analiştii aşteptau, însă, mai mult: +41%.

• Premierul Li Keqiang: "China are un obiectiv de creştere economică de peste 6% pentru 2021"

Premierul Chinei, Li Keqiang, a confirmat că ţara sa şi-a stabilit un obiectiv de creştere economică de "peste 6%" pentru 2021 şi o ţintă de creare a 11 milioane de noi locuri de muncă urbane, respectiv o rată a şomajului urban de 5,5%.

"În primele două luni ale anului curent, economia şi-a păstrat ritmul de redresare, iar factorii pozitivi au continuat să se acumuleze", a declarat purtătorul de cuvânt al Biroului Naţional de Statistică din Beijing, Liu Aihua, adăugând: "Cu toate acestea, trebuie să fim conştienţi de faptul că pandemia de Covid-19 este încă în plină desfăşurare la nivel global, iar economia mondială se confruntă cu provocări severe. Pe plan intern, recuperarea încă este dezechilibrată, iar fundamentul redresării nu este unul solid".

• Fitch anticipează o creştere cu 8,4% a PIB-ului Chinei, anul acesta, iar UBS - cu 9%

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit recent prognoza de creştere a PIB-ului Chinei de la 8% la 8,4%, aducând ca argument pentru această schimbare o redresare puternică a exporturilor şi cererii globale.

Revenirea ţării la o creştere economică de 6,5% în al patrulea trimestru al anului 2020 este descrisă de către agenţie drept "o realizare remarcabilă în contextul pandemiei". Potrivit Fitch, această evoluţie reflectă succesul Chinei în gestionarea pandemiei de coronavirus, precum şi o creştere puternică a investiţiilor, respectiv un avânt al comerţului net.

China este singura economie majoră din lume care începe să-şi normalizeze politica macroeconomică, în care deficitul fiscal este redus şi creşterea creditului încetineşte pe măsură ce redresarea se maturizează, spune Brian Coulton, economist-şef al Fitch.

De menţionat că şi banca elveţiană UBS Group AG aşteaptă ca, în 2021, economia Chinei să crească mai repede decât preconiza iniţial, pe fondul unei reveniri puternice pe plan intern, dar şi în baza stimulentelor din SUA, care ar trebui să susţină cererea pentru exporturile chineze.

A doua mare economie a lumii va avea o creştere de 9% anul acesta, faţă de 2020, a estimat UBS săptămâna trecută. Anterior, UBS considera că economia Chinei va avea o expansiune de 8,2% în anul curent. Dacă avansul va fi de 9%, atunci aceasta ar fi cea mai rapidă creştere din ultimul deceniu, înregistrată de China, şi ar duce ţara asiatică spre primul loc în clasamentul economiilor mondiale, înaintea Americii.

UBS precizează: "Consumul intern din China creşte cu 10% în termeni reali, ceea ce, împreună cu exporturile mai solide, ar trebui să contribuie la susţinerea cheltuielilor de capital, chiar dacă investiţiile în infrastructură şi proprietăţi încetinesc".

Produsul Intern Brut al Chinei va creşte, probabil, cu mai mult de 19% în acest trimestru, comparativ cu primele trei luni ale anului 2020, când naţiunea era în lockdown, a conchis UBS.

• Bank of America: "China are şanse mari să dubleze dimensiunea economiei sale până în 2035"

Bank of America preconiza, luna trecută, că statul chinez are şanse mari să dubleze dimensiunea economiei sale până în 2035 şi să depăşească SUA, devenind cea mai mare economie din lume.

Dublarea PIB-ului Chinei necesită o creştere anuală medie de 4,7% în următorii 15 ani, ceea ce, în opinia unor analişti, ar putea fi greu de realizat. Dar, Helen Qiao, economist-şef pentru Asia în cadrul BofA Global Research, este de părere că unele măsuri de reformă ar ajuta China să ajungă pe primul loc. Qiao a precizat, potrivit CNBC: "În opinia noastră, China va reuşi să realizeze acest lucru. În afară de dublarea PIB-ului său, gigantul economic asiatic ar depăşi SUA, devenind cea mai mare economie din lume în perioada 2027-2028".

Fondul Monetar Internaţional (FMI) anticipează că, anul acesta, China va consemna o expansiune economică de 8,1%, iar Statele Unite ale Americii - de 5,1%. Dacă economia Chinei a crescut cu 2,3% anul trecut, cea a Statelor Unite a înregistrat un declin de 3,5%.