ANALIZĂ LA GUVERN Centralele eoliene, penalizate pentru dezechilibrarea sistemului energetic

Centralele eoliene ar putea fi penalizate pentru dezechilibrele provocate în sistemul energetic, ne-au spus surse guvernamentale.

Sistemul nostru energetic are dificultăţi în echilibrarea producţiei volatile a centralelor eoliene (circa 2.000 MW instalaţi funcţionali la această dată). Pe fondul scăderii puternice a cererii de energie şi a producţiei tot mai mari de energie eoliană din ultimele luni, centralele pe cărbune func-ţionează efectiv "după cum bate vântul", având costuri foarte mari generate de desele opriri şi porniri ale grupurilor mari din cadrul Complexului Oltenia (Turceni, Rovinari, Craiova). Şi Nuclearelectrica şi Hidroelectrica au întâmpinat dificultăţi în vânzarea energiei în ultima perioadă.

În acest context, Executivul a analizat mai multe variante de modificare a regulilor de pe Piaţa de Echilibrare a energiei, astfel încât grupurile care provoacă aceste dezechilibre să fie penalizate. Sursele noastre mai spun că o variantă este ca centralele eoliene să nu mai primească certificate verzi pentru energia produsă în plus faţă de cantitatea prognozată şi notificată Dispecerului Naţional, iar preţul minim admis pentru ofertele zilnice de pe Piaţa de Echilibrare administrată de Trans-electrica să fie unic pentru toţi producătorii, nu diferenţiat pe tipuri de resurse. Această măsură, coroborată cu scăderea perioadei de valabilitate a certificatelor verzi la şase luni de la un an şi jumătate, ar conduce, potrivit documentelor discutate în Guvern, la o scădere cu circa o treime a numărului de certificate emise şi la o diminuare cu circa 50% a preţului de tranzacţionare a certificatelor.

De asemenea, în cazul în care producţia de energie depăşeşte consumul, Dispecerul Energetic va putea descărca toate unităţile participante la Piaţa de Echilibrare pe tipuri de resurse şi nu pe trepte de putere.

O altă variantă care ar conduce la scăderea costurilor suportate de consumatori cu plata certificatelor verzi presupune schimbarea regulilor de oprire a centralelor atunci când producţia este prea mare. Astfel, Dispecerul Energetic i-ar putea descărca pe cei care produc dezechilibrele (provocate în special de centralele eoliene), în loc să oprească unităţile în funcţie de preţul minim admis, aşa cum funcţionează, în prezent, Piaţa de Echilibrare. Potrivit regulamentului de funcţionare actual al Pieţei de Echilibrare, în caz de supraproducţie, primele unităţi oprite sunt cele mai scumpe - centralele termoelectrice. Cele mai "ieftine" unităţi sunt eolienele şi solarele.

Regulile de funcţionare ale Pieţei de Echilibrare sunt realizate de ANRE (reglementatorul pieţei de energie), instituţie independentă, sub-ordonată Parlamentului, cu care Guvernul a iniţiat deja discutarea problemei schimbării regulilor din Piaţa de Echilibrare.

În toamnă, ANRE a adoptat un ordin privind funcţionarea Pieţei de Echilibrare prin care centralele eoliene, solare, cele de cogenerare de înaltă eficienţă, unele centrale hidro şi centralele nucleare au primit un preţ minim admis de 0,1 lei/MWh. Acest preţ face ca aceste unităţi să fie rareori oprite. Scăderea de consum din ultimele luni a condus la situaţia neobişnuită în care cota Pieţei de Echilibrare să ajungă, în unele zile, şi la 20% din consum. În mod normal, această piaţă nu trebuie să depăşească o cotă de 3-5% din consum.

Cu peste jumătate din angajaţii Complexului Oltenia în concediu forţat şi cu marii consumatori de energie pe cap, care se plâng de facturile prea mari cu certificatele verzi, Guvernul se agită să găsească o soluţie prin care să instituie noi reguli de funcţionare a pieţei. Sursele noastre din Guvern susţin că dezechilibrele provocate de centralele eoliene costă minim 150 milioane euro pe an (certificatele verzi acordate pentru energia produsă nestingherit şi costurile induse centralelor pe cărbune, care asigură echilibrarea).

Producătorii de energie "verde" (vânt, soare, apă, biomasă) primesc certificate verzi pentru fiecare MWh livrat către consumatori. Furnizorii de electricitate sunt obligaţi să cumpere aceste certificate şi îşi recuperează costurile integral de la consumatori.

În prezent, producătorii de energie eoliană primesc 2 certificate verzi/ MWh, cei care produc energie fotovoltaică au 6 certificate verzi/ MWh, iar cei care au microhidrocentrale - 3 certificate verzi/MWh. Preţul de tranzacţionare al unui certificat a fost, în ultimii ani, în jur de 50-55 de euro (nivelul maxim aprobat). În ultimele luni, preţul de tranzacţionare a cunoscut un trend uşor descendent.

Consumatorii mari de energie (industria) se plâng că achiziţionează aceste certificate la preţ maxim, motiv pentru care Guvernul ar dori scurtarea perioadei de valabilitate a certificatelor, pentru a stimula vânzarea lor şi diminuarea preţurilor. Consumatorii au reclamat că mulţi producători nu scot la vânzare certificatele pe parcursul anului, ci fix în momentul în care trebuie verificată de ANRE îndeplinirea cotei obligatorii, pentru a obţine preţ maxim.

• Ponta: "Băieţii deştepţi au aceeaşi influenţă şi putere"

Premierul Victor Ponta le-a cerut ieri ministrului delegat pentru Energie şi ministrului Finanţelor să implementeze rapid reformele în domeniu, spunându-le că bătălia continuă deoarece "băieţii deştepţi" din energie nu au dispărut, ci s-au readaptat, având aceeaşi influenţă şi putere.

El i-a spus ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, că s-a uitat recent pe o statistică europea-nă şi a văzut că România şi Bulgaria au cele mai mici preţuri la energie din Europa, dar că există un dezechilibru între energiile subvenţionate şi cele nesubvenţionate, care trebuie reglementat împreună cu ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

El a apreciat că, prin continuarea reformelor structurale, piaţa de energie se va echilibra, iar producătorii vor beneficia de o competiţie corectă: "Pe zona de energie trebuie să continuăm partea de reforme structurale, să implementăm toate deciziile prin care toţi producătorii de energie - şi aici nu vorbim doar de cei de energie regenerabilă care e binevenită, dar e şi cea mai scumpă dintre toate - dar toţi producătorii noştri, fie că e vorba de Hidroelectrica, de Nuclearelectrica, de Compania Energetică Oltenia, să participe într-o piaţă echilibrată şi într-o competiţie corectă". În opinia şefului Executivului, România poate fi cel mai important actor în domeniul energiei din regiune.