Piaţa titlurilor de stat din ţara noastră a reacţionat la evoluţiile din pieţele financiare internaţionale şi la ştirile interne în ultima săptămână, evidenţiindu-se o scădere a ratei de dobândă pe scadenţa 10 ani, la 3,325%, minimul din noiembrie 2016, evoluţie în divergenţă cu cele din Statele Unite şi Germania, după cum punctează Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, într-un raport de analiză.
Rădulescu notează: "În România, creditul neguvernamental şi depozitele neguvernamentale au accelerat în tandem pentru a doua lună consecutiv în septembrie, înregistrând niveluri record, pe fondul mix-ului relaxat de politici economice. Pe de altă parte, finanţele publice s-au deteriorat semnificativ în T2, ca urmare a incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc fără precedent. Raportul deficit bugetar/PIB s-a majorat la 11,1% (maximul din T4 2006), iar ponderea datoriei publice în PIB a crescut la 41,1% (nivel record). Cu toate acestea, curba randamentelor a continuat să se deplaseze în jos, în medie cu patru puncte de bază: rata de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani în diminuare cu 0,9% la 3,325%, minimul din noiembrie 2016 - declin cu 24.6% în 2020. Spread-ul de dobândă s-a consolidat la 0,84 puncte procentuale, în zona minimelor din iulie 2013".
În săptămâna precedentă, costurile de finanţare pe termen lung ale statului (rata de dobândă la 10 ani) coborâseră cu 0,3% la 3,355%/an. Investitorii sunt de părere că guvernul va încerca să nu pună în aplicare majorarea pensiilor cu 40% votată de Parlament, măsură care ar ridica masiv necesarul de împrumut al guvernului în anii următori.
În acelaşi timp, cursul EUR/RON a rămas stabil în ultima săptămână, în ciuda unei volatilităţi resimţite în piaţă.
La rândul lor, analiştii BCR Cercetare atrag atenţia într-o notă că, în această lună, piaţa titlurilor de stat în lei a fost influenţată în această lună de scadenţa de astăzi, 26 octombrie, a unei obligaţiuni benchmark în valoare de 9,1 miliarde lei, emisă iniţial în 2017 şi redeschisă în mai multe rânduri.
"Aceasta înseamnă că în octombrie sunt şanse ca Ministerul Finanţelor Publice să furnizeze lichiditate în sistem prin emisiunea netă de obligaţiuni pentru prima dată în ultimele şase luni. Licitaţiile Ministerului Finanţelor Publice de până acum din octombrie au întâmpinat o cerere ridicată din partea investitorilor ceea ce a permis atragerea unor împrumuturi peste nivelurile anunţate în prospectul de emisiune, în aproape toate cazurile. Curba randamentelor pentru obligaţiuni guvernamentale în lei a rămas plată, cu o diferenţă de aproximativ 50 de puncte de bază între randamentele la 10 ani şi cele la 3 ani. Pe fondul unei curbe plate a randamentelor şi a scadenţei de la finalul lunii, cea mai mare cerere din partea investitorilor în octombrie a fost pentru segmentul scurt al curbei randamentelor (2022- 2023), de 2-3 ori mai mare decât suma anunţată de minister în prospect", notează analiştii BCR.
România plăteşte un cost important pentru deficitele sale, după cum a spus recent şi Ciprian Dascălu, economist şef la BCR: în cazul împrumuturilor în monedă locală, statul român se împrumută de aproape 3 ori mai scump faţă de Polonia (vezi grafic). Acest lucru ţine foarte mult de poziţia fiscală expansive din ultimii ani şi de faptul că la noi avem altă politică de curs de schimb, de flotare controlată. Când deficitul nostru bugetar era mult mai mic şi înregistram de asemenea un deficit de cont curent mai mic, adică în 2016, România se împrumuta la randamente similare cu Polonia. Analiştii se aşteaptă totuşi ca pe termen mediu costurile de finanţare ale României să conveargă către nivelurile ţărilor din regiune.
În penultima săptămână din octombrie, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 342 milioane de lei prin titluri scadente în septembrie 2031 şi cu 865,8 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa noiembrie 2024, la costuri medii anuale de 3,61%, respectiv 3,12%, la cea din urmă licitaţie randamentul fiind în scădere cu 8 puncte de bază comparativ cu nivelul de la licitaţia anterioară, de la finele lunii septembrie.
În ultima săptămână din octombrie, Ministerul de Finanţe a programat o licitaţie cu titluri scadente în octombrie 2030 în volum de 345 milioane de lei şi una cu titluri scadente în noiembrie 2022, în volum de 700 milioane de euro.