ANDRE CAPPON, CBM GROUP: "BVB mai bine rămâne în topul pieţelor de frontieră decât să intre în clubul emergentelor"

Reporter: Agenţiile de rating au transmis că BVB mai are de îndeplinit numai criteriul lichidităţii pentru promovarea la statutul de piaţă emergentă. Ce ar trebui să facă BVB pentru a reuşi acest lucru?

Andre Cappon: Pentru creşterea lichidităţii, BVB are mai multe posibilităţi: a) să îşi lărgească gama de produse - mai multe IPO-uri, mai multe privatizări:

-să stimuleze emitenţii să îşi mărească free-floatul (prin stimulente de taxe, dacă este posibil, sau, spre exemplu, o categorie de elită, cum este Brazilian Novo Mercado);

-introducerea derivatelor: contracte futures şi opţiuni pe indici, opţiuni pe acţiuni;

-stimularea ETF-urilor (atât româneşti - înţeleg că există unul mic acum, cât şi regionale, de exemplu pe Sud-estul Europei);

-stimularea tranzacţiilor în marjă, uşurarea vânzărilor în lipsă, înlesnirea proceselor de împrumut de acţiuni.

b) să lărgească baza de investitori:

- să atragă investitori străini, în special activi, precum fondurile de hedging;

-să atragă şi să construiască retailul românesc, în parteneriat cu administratorii de fonduri (să creeze produse de investiţii pe termen lung pentru retailul autohton);

- să atragă diaspora românească prin oferirea de produse (de exemplu, este foarte dificil pentru un român american să investească în acţiuni româneşti, în prezent, din cauza regulilor fiscale din SUA - este nevoie de o înregistrare specifică a produselor în SUA).

c) să introducă servicii care stimulează lichiditatea:

-să ofere analize neutre online;

-să introducă analiza tehnică.

Reporter: Care consideraţi că ar fi efectele trecerii BVB la statutul de piaţă emergentă?

Andre Cappon: Ca piaţă emergentă, totalul fondurilor disponibile pentru investiţii este mult mai mare.

Totuşi, şi competiţia era mai puternică.

Amintiţi-vă imaginea - peşte mare într-un iaz mic versus peşte mic într-un lac imens.

Astăzi, România este o piaţă de frontieră foarte atractivă.

Andre Cappon: Dacă devine piaţă emergentă, capitalizarea sa de 20 de miliarde de euro este foarte mică. Drept urmare, investitorii globali în pieţe emergente pot foarte uşor să performeze în linie cu referinţele pentru pieţele emergente fără să se deranjeze să investească în România. Volumul poate chiar să înregistreze o supraperformanţă - un entuziasm iniţial în anticiparea tranziţiei de la piaţă de frontieră la emergentă, urmată de o scădere.

Reporter: Ce ar însemna o promovare urmată de o retrogradare?

Andre Cappon: O promovare, urmată de o retrogradare ar fi un lucru foarte rău.

Eu cred că ar fi preferabil pentru România să rămână una dintre cele mai bune pieţe de frontieră decât să intre în clubul pieţelor emergente şi apoi să fie exclusă.

Reporter: Puteţi să ne spuneţi câte ceva despre experienţele celorlalte ţări? Care au fost efectele trecerii la statutul de piaţă emergentă şi în ce interval de timp s-au făcut simţite acele efecte?

Andre Cappon: Personal, sunt cel mai familiar cu exemplul Israelului, care a trecut de la piaţă emergentă la piaţă dezvoltată în 2013. Volumul scăzut cu aproximativ 40%, ceea ce a făcut ca multe companii israeliene să se mute pe NASDAQ. De ce? Când Israelul era în categoria pieţelor emergente, reprezenta 2-3% din universul acestora, ceea ce îi forţa pe investitorii care urmăresc indicii şi pe mulţi alţi investitori care urmăreau referinţele să deţină acţiuni israeliene.

Când Israelul a fost promovată în categoria pieţelor dezvoltate, mulţi dintre aceşti investitori şi-au făcut exitul şi lichiditatea a scăzut dramatic.

Am făcut o scurtă cercetare asupra tranziţiilor de la piaţă de frontieră la piaţă emergentă. Au fost numai 3 astfel de reclasificări în ultimii zece ani.

În cazul Pakistanului (iunie 2017), media zilnică a tranzacţiilor era de 102 milioane de dolari înainte şi 81 de milioane de dolari după.

În Qatar (mai 2014), media zilnică a tranzacţiilor a urcat de la 43 milioane de dolari la 51 de milioane de dolari, iar în Emiratele Arabe Unite (mai 2014), a scăzut de la 760 de milioane de dolari, la 436 milioane de dolari.

Există un studiu foarte bun asupra tranziţiilor de la piaţă de frontieră la piaţă emergentă care arată efecte diferite, în special supraperformanţa iniţială despre care am pomenit, şi o volatilitate crescută pe termen scurt.

Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt principalele provocări ale industriei financiare în momentul de faţă şi ce credeţi că ne aşteaptă în viitor?

Andre Cappon: România are nevoie să evolueze de la un sistem financiar dominat de bănci la unul în care piaţa de capital are un rol mult mai mare. De asemenea, România are nevoie de un cadru de pensionare Pilon III mai bun şi produse de administrare a averilor.

Reporter: Cum vedeţi viitorul BVB, în contextul Uniunii Pieţelor de Capital, la nivel european?

Andre Cappon: BVB are nevoie să se întărească şi să crească rapid. Vor exista tentaţii ca bursa să intre în alienţa strategice în Europa, dar România ar trebui să intre în astfel de alienţe numai în condiţii favorabile.