ANDREI RĂDULESCU, BANCA TRANSILVANIA: "Consolidarea inflaţiei creează premise pentru continuarea abordării acomodative a politicii BNR"

Perspectivele de consolidare a inflaţiei în intervalul ţintă al Băncii Naţionale a României (BNR) în trimestrele următoare creează premise pentru continuarea abordării acomodative a politicii monetare pe plan intern, consideră Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania. Acesta subliniază într-o notă de cercetare faptul că climatul din economia financiară internă s-a ameliorat în ultimele săptămâni, pe fondul momentului favorabil din pieţele internaţionale, terminării contextului electoral, deciziilor şi semnalelor de politică economică şi gradului ridicat de atractivitate investiţională din perspectiva termenului mediu al României.

Economistul punctează: "Îmbunătăţirea percepţiei de risc pe economia internă este confirmată şi de declinul primei de risc suveran (CDS-ul pe scadenţa 5 ani la minimul din 10 martie 2020). Pe piaţa monetară ratele de dobândă au atins recent minimele din toamna 2017, evoluţie influenţată de decizia recentă a băncii centrale de reducere a ratei de dobândă de referinţă de la 1,50% la 1,25%. Totodată, rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (barometru pentru costul de finanţare în economie) a scăzut spre minimul de la începutul lunii octombrie 2016. Evoluţia a fost determinată de intrările de fluxuri internaţionale de capital pe pieţele emergente şi de gradul ridicat de atractivitate investiţională pentru titlurile de stat româneşti raportat la congenerele europene. Nu în ultimul rând, indicele bursier BET a crescut în ultimele săptămâni, în convergenţă cu pieţele internaţionale, fiind depăşit nivelul de la începutul anului 2020 (înainte de incidenţa pandemiei). Astfel, de la minimul din martie 2020 până pe 19 ianuarie 2021 indicele BET a consemnat un avans de 45,5%, ritm apropiat de cel înregistrat de indicele pan-european EuroStoxx 600".

Rădulescu a revizuit recent prognozele Băncii Transilvania pentru dimensiunea financiară a economiei interne prin încorporarea evoluţiilor recente ale indicatorilor macrofinanciari mondiali, europeni şi interni.

Analistul nu preconizează o nouă reducere a dobânzii din partea BNR în perioada apropiată, însă se aşteaptă ca BNR să reducă pe viitor ratele rezervelor minime obligatorii ale băncilor şi să rămână activă pe piaţa monetară, piaţa titlurilor de stat şi pe piaţa valutară pentru contracararea factorilor de risc la adresa stabilităţii financiare.

"Prognozele revizuite indică o inflaţie medie anuală (pe indicele armonizat UE) de 2,5% în perioada 2020-2022, cu accelerare de la 2,3% în 2020 la 2,5% în 2021, respectiv 2,8% în 2022. Scenariul are la bază redinamizarea din sfera economiei reale (creştere cu un ritm ridicat în 2021) şi de majorare pentru cotaţiile internaţionale la ţiţei. Perspectivele de consolidare a inflaţiei în intervalul ţintă al Băncii Naţionale a României (BNR) în trimestrele următoare exprimă premise pentru continuarea unei abordări acomodative a politicii monetare pe plan intern, într-o evoluţie convergentă cu cele din SUA, Zona Euro şi regiune. În scenariul central BT ne aşteptăm la consolidarea ratei de dobândă de referinţă la nivelul minim istoric de 1,25%, continuarea procesului de convergenţă spre nivelul din zona Euro din perspectiva nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON şi valută ale instituţiilor de credit şi intervenţii pe piaţa monetară, piaţa titlurilor de stat şi piaţa valutară pentru contracararea factorilor de risc la adresa stabilităţii financiare", spune Rădulescu.

Acesta se aşteaptă ca deficitul bugetar să fie redus spre 4% din PIB în 2022 de la circa 9% în 2020.

"Pentru rata medie anuală de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani prognozele actualizate indică scădere de la 3,9% în 2020 la 3,8% în 2021, susţinută de politica monetară acomodativă, atractivitatea investiţională ridicată (raportat la congenerele europene) şi consolidarea fiscal-bugetară (în contextul programelor lansate la nivelul Uniunii Europene după incidenţa pandemiei). În scenariul nostru central raportul deficit bugetar/PIB ar putea înregistra un nivel mediu de 6,2% în perioada 2020-2022, cu perspectiva unei ajustări spre 4% din PIB în 2022 (de la aproximativ 9% în 2020). Pe de altă parte, rata medie anuală de dobândă la 10 ani ar putea creşte spre o medie de 4,2% în 2022, ca urmare a accelerării dinamicii PIB-ului nominal", arată analistul.

În sfera pieţei de acţiuni, Rădulescu anticipează o evoluţie convergentă cu climatul din bursele internaţionale, cu perspectiva continuării tendinţei ascendente până după comunicarea rezultatelor financiare pe trimestrul întâi, adică până în luna mai. De asemenea, mix-ul intern de politici economice va influenţa dinamica bursei româneşti în trimestrele următoare, mai spune Rădulescu.

"La nivelul pieţei valutare prognozăm continuarea tendinţei de apreciere graduală pentru cursul mediu anual EUR/RON, spre niveluri în creştere de la 4,84 în 2020 la 4,89 în 2021, respectiv 4,92 în 2022. Printre factorii de risc la adresa evoluţiei economiei reale şi economiei financiare din România în trimestrele următoare menţionăm: climatul macro-financiar mondial şi european; dinamica crizei sanitare şi procesului de vaccinare; mix-ul intern de politici economice; provocările geo-politice şi geo-economice după ce criza sanitară va fi controlată", conchide analistul.