Angela Merkel vrea ca Grecia să rămână în zona euro

• Antonis Samaras: Raportul Troikăi creditorilor va recunoaşte eforturile Atenei

Cancelarul german Angela Merkel a declarat recent, la finalul unei întâlniri cu premierul grec Antonis Samaras, că vrea ca Grecia să rămână în zona euro. Angela Merkel s-a declarat totodată convinsă că noul Guvern grec "face totul pentru a rezolva problemele".

"Încă de la începutul crizei, am spus întotdeauna în mod clar că Grecia face parte din zona euro şi vreau să rămâ-nă", a declarat cancelarul într-o conferinţă comună de presă cu premierul grec Antonis Samaras, la Berlin.

De asemenea, ea şi-a exprimat satis-facţia faţă de faptul că liderul grec i-a rezervat prima sa vizită în străinătate.

La rândul său, Antonis Samaras s-a declarat convins că raportul Troikăi creditorilor, din care fac parte Uniunea Europeană (UE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM), aşteptat în septembrie, va recunoaşte eforturile noului Guvern de la Atena şi va semnala că Guvernul (grec) va înregistra rezultate foarte repede.

Amintind că Berlinul se aşteaptă ca Atena să îşi respecte angajamentele, cancelarul german şi-a exprimat satisfacţia faţă de un "nou început" în relaţiile dintre două ţări.

• The Independent: Casa Albă cere Europei să menţină Grecia în zona euro până după alegerile din SUA

Administraţia Obama va face presiuni asupra guvernelor europene pentru a preveni ieşirea Greciei din zona euro înainte de alegerile prezidenţiale din SUA din luna noiembrie, au declarat pentru The Independent surse guvernamentale britanice.

Washingtonul este îngrijorat că, dacă UE, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE) nu vor acorda Greciei următoarea tranşă din pachetul de finanţare externă, situaţia ar degenera şi statul ar ieşi imediat din zona euro, cu puţin timp înaintea alegerilor din Statele Unite.

Oficialii administraţiei americane cer guvernelor din zona euro să amâne măsuri drastice până după alegeri, îngrijoraţi că turbulenţele care ar rezulta pe pieţele financiare ar putea pune în pericol şansele preşedintelui Barack Obama de a fi reales, potrivit surselor citate de Mediafax.

Potrivit informaţiilor obţinute de The Independent, liderii europeni par să rezoneze cu raţionamentul Casei Albe, deoarece se tem că Mitt Romney, contracandidatul republican al lui Obama, ar fi un preşedinte mai "izolaţionist", din cauza presiunilor exercitate în Congres de către Partidul Republican.

Obama a discutat săptămâna trecută situaţia din zona euro într-o conferinţă telefonică cu premierul britanic David Cameron, iar cei doi au salutat declaraţiile făcute la începutul lunii august de preşedintele BCE Mario Draghi, care a spus că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a asigura supravieţuirea monedei euro şi a prezentat un plan agresiv de soluţionare a crizei. Sursele citate au mai afirmat că Marea Britanie a făcut presiuni la adresa Germaniei pentru a se asigura că, dacă inspectorii instituţiilor financiare internaţionale vor recomanda sistarea finanţării externe către Grecia, Italia şi Spania vor fi protejate de consecinţe.

• FT Deutschland: Ministerul german de Finanţe studiază costurile ieşirii Greciei din zona euro

Un grup de lucru condus de un secretar de stat din Ministerul german de Finanţe studiază posibilul impact economic al ieşirii Greciei din zona euro, informează un articol publicat vineri în cotidianul german Financial Times Deutschland. Citând surse din interiorul Ministerului german de Finanţe, Financial Times Deutschland susţine că decizia de a înfiinţa un grup de lucru care să studieze costurile ieşirii Greciei din zona euro arată că atât cancelarul Angela Merkel, cât şi ministrul de finanţe, Wolfgang Schaeuble (foto), vor să fie pregătiţi în cazul unui eventual scenariu negativ.

"O serie de colegi fac calcule cu privire la consecinţele financiare ale ieşirii Greciei din zona euro şi analizează cum ar putea fi prevenit un eventual efect de domino asupra altor state membre", au declarat pentru Financial Times Deutschland surse din interiorul minis-terului. Rugat să confirme existenţa acestui grup de lucru, un purtător de cuvânt al minis-trului de finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat că guvernul german vrea să fie pregătit pentru toate scenariile, inclusiv pentru cele puţin probabile.

• • Angajamentele Greciei până în 2014, în virtutea unui acord încheiat cu UE şi FMI

Grecia, al cărei premier Antonis Samaras doreşte o prelungire a ajustării bugetare, s-a angajat pe lângă creditorii săi UE şi FMI să aducă deficitul public sub 3% din PIB în 2014, în schimbul unor împrumuturi pentru salvarea sa. În virtutea unui acord încheiat în februarie, Atena trebuie să se conformeze "'regulii de aur'' bugetare europene şi să-şi reducă deficitul public la 2,1 % din PIB în 2014, faţă de 7,3 % prevăzut pentru 2012 şi 4,6% anul viitor.

Acesta este un obiectiv ambiţios, ţinând cont de faptul că Atena şi-a redus deja cu peste şase puncte deficitul între 2009, anul de debut al crizei, şi 2011 (de la 15,8 % la, respectiv, 9,3 % ).

Pentru a-şi ţine angajamentele, Grecia trebuie să facă economii de 11,5 miliarde de euro în 2013 şi 2014, un pachet de măsuri la care ea lucrează în prezent. În schimb, UE şi FMI au prevăzut să împrumute Grecia cu 130 miliarde de euro, în plus faţă de suma de 110 miliarde de euro consimţită în 2010.

În acest scenariu, planul UE-FMI, zis memorandum, prevede un excedent iniţial de 4,5% din PIB în 2014 şi de 1,8% în 2013. Anul 2012 este considerat a fi ultimul "'pe roşu'', cu un deficit primar de 1%.

Datoria publică trebuie să atingă 162,1% din PIB la sfârşitul lui 2014, după 165,4% în 2013 şi 161,4% în 2012. Ea va fi apoi adusă la 120,5% din PIB în 2020, graţie restructurării în martie a datoriilor suverane deţinute de către creditorii privaţi, care au permis ştergerea din ele a 106 milioane de euro.

În afară de o serie de reforme pentru reducerea dimensiunii sectorului public şi a numărului de funcţionari, Atena trebuie, de asemenea, să facă privatizări masive până în 2015, menite să aducă la buget 19 miliarde de euro. Dar această "foaie de parcurs" macroeconomică elaborată înainte de criza politică din primăvară riscă să fie revizuită de troica de creditori UE-BCE-FMI la publicarea în septembrie a auditului său privind economia elenă, ţinând cont de întârzierile din ajustarea bugetară şi de adâncirea recesiunii.

Memorandumul prevede un recul de 4,7% al PIB-ului în 2012, pentru al cincilea an consecutiv de recesiune, amânând revenirea la creştere economică până în 2014. Dar instituţiile financiare şi guvernul conservator al lui Antonis Samaras mizează în prezent pe o scădere a PIB-ului de 7% în 2012.

Pentru a ieşi din marasm şi din spirala recesiunii antrenată de austeritatea strictă impusă din 2010, Samaras doreşte o amânare cu doi ani, împingând data ajustării bugetare în 2016, în loc de 2014, potrivit Agerpres. Eventualitatea unei astfel de amânări este explicit evocată în memorandum, "în cazul unei recesiuni semnificativ mai profunde decât s-a prevăzut".