ANRCTI: Prima strategie de reglementare a sectorului comunicaţiilor electronice din România

• Există deficienţele ce ţin de nivelul concurenţei, deficitul de inovaţie, informarea consumatorilor

• În ceea ce priveşte telefonia mobilă, există indicii care sugerează că este oportună investigarea unei posibile poziţii dominante colective a celor doi mari operatori de pe acest segment, Vodafone şi Orange

Reprezentanţii industriei comunicaţiilor, ai Comisiei Europene şi ai ANRCTI au analizat ieri, în cadrul conferinţei internaţionale "Reforma reglementării comunicaţiilor: în căutarea strategiei câştigătoare", propunerile de obiective ale strategiei de reglementare a domeniului pentru următorii 3 ani. Cei peste 250 de participanţi au discutat pe marginea documentului de poziţie privind strategia de reglementare a sectorului comunicaţiilor electronice din România pentru perioada 2007-2010. Dan Georgescu, preşedintele ANRCTI, a declarat: "Am urmărit ca strategia elaborată să fie relevantă, aplicabilă şi utilă şi să asigurăm consistenţa cu strategiile naţionale şi internaţionale din domeniul comunicaţiilor electronice şi din alte domenii corelate. În timp, a devenit evidentă necesitatea elaborării unui instrument multianual, care să permită creşterea coerenţei şi eficienţei deciziilor Autorităţii, în paralel cu o mai mare transparenţă şi predictibilitate a cadrului de reglementare".

ANRCTI a demarat demersul de analiză strategică care a stat la baza acestui document în cursul lunii martie 2007, cu ajutorul companiei de consultanţă TASC Strategic Consulting Ltd., derularea proiectului implicând o structură complexă de activităţi, de la studii de piaţă în rândul utilizatorilor finali, colectare de informaţii specifice de la eşantioane reprezentative de operatori şi întâlniri de lucru cu reprezentanţii industriei, până la investigarea sistemului informaţional al ANRCTI şi verificarea unor ipoteze din perspectiva practicilor adoptate în alte state.

Deficienţe care măresc discrepanţa dintre realitatea prezentului şi condiţiile ideale de funcţionare a sectorului IT

Analiza-diagnostic a sectorului de comunicaţii electronice din România a indicat existenţa unui număr de deficienţe care măresc discrepanţa dintre realitatea prezentului şi condiţiile ideale de funcţionare a sectorului.

Domnul Dan Georgescu a spus: "Analiza diagnostic a sectorului, demarată în luna martie, a scos la iveală o serie de probleme de remediat în toate sectoarele pieţei de comunicaţii. În primul rând, există deficienţele ce ţin de nivelul concurenţei, care, deşi a înregistrat evoluţii pozitive considerabile în perioada care a trecut de la liberalizarea sectorului, este departe de nivelurile optime". Potrivit preşedintelui ANRCTI, al doilea aspect se referă la deficitul de inovaţie, lucru indicat de disponibilitatea şi utilizarea redusă a serviciilor avansate. De asemenea, sectorul comunicaţiilor din România are probleme legate de informarea consumatorilor. "Studiile realizate în rândul utilizatorilor finali arată că, în general, nivelul de informare al acestora este scăzut. Utilizatorii răspund incorect la cele mai simple întrebări privind nivelul tarifelor şi au o percepţie eronată cu privire la cât de ieftine sau cât de scumpe sunt serviciile unele faţă de altele, ceea ce denotă că sunt în imposibilitatea de a face alegeri raţionale între furnizorii şi ofertele aflate la dispoziţia lor pe piaţă", a explicat preşedintele ANRCTI.

În ceea ce priveşte telefonia mobilă, analiza a constatat că nivelul concurenţei este scăzut, existând indicii care sugerează că este oportună investigarea unei posibile poziţii dominante colective a celor doi mari operatori de pe acest segment", a spus Georgescu. Acest lucru se vede din nivelul ridicat de concentrare a pieţei, stabilitatea cotelor de piaţă, nivelul ridicat al barierelor la intrare, similarităţile de comportament şi omogenitatea ofertelor celor doi mari operatori, dar şi din nivelurile semnificativ mai mari de profitabilitate în raport cu competitorii lor de pe acelaşi segment şi chiar cu subsidiarele din alte state ale aceloraşi grupuri.

"Pe fondul nivelului redus de concurenţă, se remarcă nivelul nesatisfăcător al inovaţiei, datorat gradului limitat de disponibilitate şi utilizare a serviciilor avansate, nivelurile relativ ridicate ale preţurilor cu amănuntul şi transparenţa redusă a acestora", a spus Georgescu.

În sectorul telefoniei fixe, principalele deficienţe constatate se referă la nivelurile scăzute de satisfacţie ale consumatorilor şi posibilităţile limitate de care aceştia dispun în privinţa alegerii furnizorilor. La ora actuală, circa 90% dintre clienţi sunt deserviţi de unul sau de cel mult doi operatori.

Poziţia puternică a Romtelecom în sectorul telefoniei fixe, cu aspect de dominanţă la nivelul segmentului de acces şi al celui de apeluri naţionale, rămâne o realitate la acest moment, în condiţiile în care acest operator are o cotă de piaţă de 745 din numărul de linii de acces ale persoanelor fizice şi 80% din liniile de acces ale persoanelor juridice, iar soluţiile de selectare şi preselectare a transportatorului, menite să stimuleze concurenţa la nivelul serviciilor de apeluri, au avut un succes extrem de limitat. "Şi în acest sector preţurile sunt relativ ridicate şi cu un grad redus de transparenţă pentru consumatori. În plus, se menţine în continuare decalajul de acces dintre mediul urban şi cel rural", a explicat preşedintele ANRCTI.

În ceea ce priveşte accesul la Internet a fost constatat că penetrarea serviciilor de acces la internet în bandă largă, cu circa şapte la sută la jumătatea anului 2007, se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din rândul celor 27 de state membre UE, dar este în creştere accelerată, ratele de creştere medii anuale depăşind 100 la sută. Spre deosebire de situaţia predominantă în statele membre, accesul la internet prin tehnologia DSL este minoritar în România, majoritatea conexiunilor dedicate fiind asigurată de un număr mare de ISP-işti cu reţele proprii şi de reţelele de cablu coaxial. În ciuda accentuării concurenţei, mai ales sub impactul ofertei DSL a Romtelecom, şi a ratelor mari de creştere, o foarte mare parte a cetăţenilor României nu au acces la nicio ofertă de acces dedicat la internet sau au posibilităţi reduse de a alege între mai mulţi furnizori de astfel de servicii, arată analiza ANRCTI.

Comunicaţiile audiovizuale, deşi cu un grad de penetrare mare, chiar prin comparaţie cu statele membre ale Uniunii, au un nivel foarte scăzut al digitalizării, iar platformele "avansate", precum IPTV şi mobile TV, sunt disponibile la scară foarte redusă.

"Principala problemă concurenţială identificată constă în potenţialul ridicat al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii de a practica tarife excesive pentru difuzarea şi transmiterea serviciilor de programe ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi ale Societăţii Române de Televiziune, în calitatea sa de unic furnizor de astfel de servicii pe care i-o conferă cadrul legal în vigoare", a spus preşedintele ANRCTI.

Totodată, o deficienţă importantă sesizată la nivelul sectorului este lipsa unei politici coerente de acces pe proprietatea publică la nivel naţional, ceea ce lasă loc unor practici eterogene şi, nu în puţine cazuri, abuzive ale autorităţilor administraţiei publice locale, creând dificultăţi majore în planificarea dezvoltării reţelelor şi ridicând în mod semnificativ barierele de intrare. De asemenea, în special operatorii de reţele de cablu se confruntă cu dificultăţi semnificative în ceea ce priveşte utilizarea partajată a unor elemente de infrastructură (stâlpi, conducte, piloni etc.) care se află în proprietatea Electrica, Romtelecom şi a regiilor locale de transport urban.

5 obiective pentru reglementarea sectorului în următorii 3 ani

Pe baza concluziilor analizei efectuate, ANRCTI propune un set de 5 obiective pentru reglementarea sectorului în următorii 3 ani. Primul obiectiv strategic de reglementare este crearea condiţiilor pentru manifestarea unei concurenţe durabile bazate pe infrastructuri, facilitând, acolo unde este eficient, concurenţa bazată pe servicii. Principiul intervenţiei de reglementare minimale sugerează faptul că tipul de concurenţă care necesită cea mai mică intervenţie de reglementare are cele mai mari şanse să livreze rezultatele cele mai apropiate de "concurenţa perfectă", astfel încât concurenţa bazată pe infrastructuri este preferabilă concurenţei bazate pe servicii.

Un al doilea obiectiv este promovarea dezvoltării serviciilor de acces la Internet în bandă largă, în special prin intermediul platformelor multi-produs precum IP, şi maximizarea bazei de utilizatori ai acestor servicii. Segmentul de internet în bandă largă din România se află într-o fază incipientă de dezvoltare, înregistrând rate explozive de creştere. Pentru promovarea dezvoltării serviciilor de acces la internet în bandă largă, ANRCTI va analiza posibilitatea de introducere a unor soluţii de acces de tip "bitstream" la reţelele existente, precum şi măsuri legate de utilizarea mai eficientă a spectrului de frecvenţe radio.

ANRCTI propune ca al treilea obiectiv strategic de reglementare să fie crearea condiţiilor pentru ca utilizatorii finali de servicii de comunicaţii electronice (persoane fizice sau juridice, din mediul urban sau rural) să primească valoarea corectă pentru banii pe care îi cheltuiesc. Valoarea corectă pentru bani este un indicator calitativ care vizează evaluarea măsurii în care consumatorul obţine suficiente beneficii din produsele sau serviciile disponibile, la un anumit nivel al preţului.

Transparenţa, simplitatea şi disponibilitatea informaţiilor constituie cel de-al patrulea obiectiv strategic al ANRCTI pentru următorii 3 ani prin crearea unui mediu în care informaţiile privind disponibilitatea, condiţiile ofertei şi preţurile serviciilor sunt transparente, simplu de accesat şi la îndemâna tuturor cetăţenilor. Pachetele şi schemele de tarife oferite utilizatorilor finali au devenit în timp tot mai complexe şi strategia ANRCTI include punerea la dispoziţia consumatorilor, prin intermediul unei pagini de internet, a unui instrument care să permită compararea informaţiilor privind tarifele şi condiţiile oferite de diferiţi furnizori, în vederea asigurării posibilităţii utilizatorilor finali de a face evaluări independente. ANRCTI mai are în vedere stabilirea informaţiilor care trebuie prezentate în cadrul facturilor detaliate emise de furnizorii de servicii de telefonie.

Analiza-diagnostic arată că aportul pachetelor de servicii la evoluţia sectorului comunicaţiilor electronice prezintă avantaje şi dezavantaje. Punerea în balanţă a acestora a evidenţiat însă faptul că, în contextul pieţei din România, beneficiile fenomenului depăşesc neajunsurile, prin efectul puternic de stimulare a consumului, esenţial în această etapă de dezvoltare a sectorului. Autoritatea va monitoriza impactul pachetelor de servicii asupra concurenţei şi va interveni, acolo unde este cazul, pentru a se asigura că serviciile pentru care a fost identificată poziţia dominantă sunt furnizate şi individual şi pentru a restricţiona "pachetele incorecte", care nu permit competitorilor să furnizeze un pachet similar în condiţii competitive. Al cincilea obiectiv strategic de reglementare este aşadar "non-interferenţa cu dezvoltarea naturală a pachetelor de servicii, în măsura în care acestea nu afectează concurenţa".