Anul trecut, ne-am zguduit mai rar, dar mai tare

-----------

Actualizare 08:30 Cutremur de 4,1 grade pe scara Richter în Vrancea

Un cutremur de 4,1 grade pe scara Richter a avut loc în această dimineaţă în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 17 km, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

(Alexandru Costea)

------------

Ţara noastră a fost zguduită de 19 ori anul trecut, numărul cutremurelor simţite fiind în scădere faţă de 2013, când au fost înregistrate 21 de astfel de seisme, potrivit datelor Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP). Cel mai mare cutremur simţit în 2014 a avut magnitudinea de 5,7 şi a fost înregistrat în judeţul Vrancea pe 22 noiembrie, fiind cel mai puternic seism din ultimii ani. Pe de altă parte, cel mai puternic cutremur din 2013 a fost de 5,5 grade pe scara Richter - înregistrat tot în judeţul Vrancea, pe 6 octombrie 2013.

Deşi numărul cutremurelor simţite a fost în scădere, anul trecut am avut o magnitudine medie de 4,46 grade pe scara Richter, în creştere faţă de 2013, când media seismelor a fost de 4,1. La nivelul anului trecut, cele mai multe seisme (15) au fost simţite în zona Vrancea, la fel ca în 2013 (când au fost înregistrate 9 cutremure).

Vom avea cutremure cu magnitudini de peste 4 grade pe scara Richter în fiecare lună a acestui an , susţine Mircea Radulian, directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), care ne-a declarat că afirmaţia domniei sale nu trebuie să creeze îngrijorare în rândul mass-media şi al populaţiei.

Domnia sa ne-a explicat: "În declaraţia mea privind frecvenţa de apariţie a cutremurelor de magnitudine peste 4, am făcut precizarea că este vorba despre o valoare medie. Acest lucru se traduce prin faptul că ne aşteptăm ca, în medie, să avem un cutremur în Vrancea de magnitudine 4 sau mai mare, pe lună".

Mircea Radulian ne-a spus că declaraţia recentă a domniei sale a avut intenţia să liniştească lucrurile, întrucât apariţia unui cutremur de magnitudine între 4 şi 5 grade pe scara Richter nu reprezintă nimic special pentru regimul seismic vrâncean.

"Fiind vorba despre o estimare cu caracter statistic, în realitate nu vom avea, cu regularitate de metronom, în fiecare lună, un cutremur de magnitudine peste 4", ne-a precizat directorul INFP, subliniind că există fluctuaţii inerente şi fireşti pentru un proces precum cel de acumulare şi eliberare de energie tectonică la adâncimi cuprinse între 60 şi 200 de kilometri.

Anul trecut, au fost înregistrate 14 cutremure cu magnitudine peste 4, conform sursei citate, cele mai multe (3) fiind înregistrate în lunile martie (când un seism a atins magnitudinea 5) şi august. În plus, în ianuarie şi februarie 2014, au fost înregistrate două cutremure de 4, iar lunile aprilie, septembrie, noiembrie şi decembrie au avut fiecare câte un seism cu această magnitudine.

Pe teritoriul ţării noastre, numărul lunar de cutremure de anul trecut a variat între 112 în aprilie şi 411 în noiembrie, ne-a menţionat Mircea Radulian, care afirmă că în noiembrie 2014 s-au înregistrat două secvenţe seismice, una în zona Caraş-Severin şi alta în zona Mărăşeşti (Vrancea). Secvenţele seismice sunt un şir de cutremure petrecute într-o anumită zonă, într-un interval scurt de timp.

"Dacă excludem perioadele cu activitate crescută datorită producerii secvenţelor seismice, numărul mediu de cutremure pe lună se situează între 100 şi 200 de cutremure", ne-a spus domnul Radulian, care precizează că această statistică include toate cutremurele detectate şi localizate de reţeaua seismică INFP, implicit seismele foarte mici, cu magnitudini sub 2. Totodată, Mircea Radulian ne-a spus că un procent semnificativ din aceste cutremure nu sunt de natură tectonică, ci reprezintă explozii de carieră.

În ceea ce priveşte zona Mărăşeşti (Vrancea), anul 2014 a marcat producerea unui număr de 240 de cutremure, la o adâncime de sub 60 de kilometri, după cum urmează: ianuarie (27 seisme), februarie (18), martie (18), aprilie (24), mai (11), iunie (22), iulie (20), august (24), septembrie (22), octombrie (17), noiembrie (17), decembrie (20). Cel mai puternic cutremur dintre cele menţionate mai sus a fost înregistrat pe 29 martie, având magnitudinea 5.

O regiune activă din punct de vedere seismic a fost, în 2014, şi zona satului gălăţean Izvoarele, celebru pentru roiul de cutremure prin care a trecut în 2013.

Fenomenul neobişnuit al cutremurelor de la Izvoarele s-ar fi produs ca urmare a activităţii de exploatare a ţiţeiului desfăşurată de OMV Petrom, după cum ne-a declarat, recent, activistul George Epurescu. Însă oficialii companiei petroliere au dezminţit informaţia şi ne-au precizat că acuzaţiile sunt nefondate, subliniind: "Aceste cutremure nu puteau fi cauzate de activitatea de exploatare a ţiţeiului pe care compania o desfăşoară în regiune. Exploatăm de foarte mulţi ani petrol în Galaţi şi niciodată, până acum, nu au fost înregistrate cutremure în zonă".

Anul trecut, Ion Neculae, primarul comunei Slobozia Cunachi din care face parte satul Izvoarele, a tratat situaţia cu calm, când zona a mai trecut printr-un mic episod de cutremure: "Cauzele seismelor nu se cunosc încă. Au fost trei cutremure în noaptea de 18 spre 19 septembrie 2014, de 1,2, 1,4 şi 1,8 grade pe scara Richter care au fost sesizate de câţiva cetăţeni". Totodată, primarul ne-a declarat că nu poate fi făcută o legătură între apariţia cutremurelor şi exploatarea ţiţeiului făcută de OMV Petrom în zonă.

Surse guvernamentale au declarat pentru ziarul BURSA, la vremea respectivă, că fenomenul din Galaţi ar avea legătură cu o "greşeală de explorare" a rezervelor de gaze, dar autorităţile au negat, în urma controalelor, această ipoteză care a circulat pe piaţă în primele zile de apariţie a micro-cutremurelor gălăţene.