Apele Române: Doar jumătate din populaţia României e racordată la sistemul de canalizare

Gradul de racordare al populaţiei României la reţeaua de canalizare a crescut uşor în primul semestru faţă de 2008, la 51,39% iar gradul de racordare la staţiile de epurare a ajuns la 42,65%, potrivit raportului semestrial publicat joi de Administraţia Naţională Apele Române.

Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) realizează un raport referitor la stadiul implementării Directivei 91/271/EEC privind evacuarea apelor uzate urbane la aglomerări umane cu mai mult de 2.000 de locuitori echivalenţi. În 2008, gradul de racordare la sistemul de canalizare era de 49,46%, iar la staţiile de epurare de 42,18%.

Totuşi, chiar dacă există 513 sisteme de canalizare funcţionale în 2.605 aglomerări în România, doar 24 dintre ele sunt conforme cu cerinţele Directivei 91/271/EEC, privind epurarea apelor uzate urbane. De asemenea, 397 de aglomerări sunt deservite de 362 staţii de epurare funcţionale, din care numai 14 staţii de epurare sunt conforme cu cerinţele Directivei europene, numai pentru treapta secundară de epurare.

Conform Raportului de monitoring realizat de Administraţia Naţională Apele Române, din volumul total de ape uzate necesitând epurare, numai 30% a fost suficient epurat în anul 2008. Aproape o treime (33,13%) sunt ape uzate neepurate şi circa 37% sunt ape insuficient epurate.

"Prin urmare, un procent de 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare a ajuns în 2008 în receptori naturali, în special în râuri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu un procent de 80% din apele uzate cât era în perioada 2005-2006. Această reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi evacuate se datorează scăderii consumului de apă potabilă şi reducerii pierderilor de apă din reţeaua de canalizare, precum şi îmbunătăţirii funcţionării staţiilor de epurare modernizate", se mai arată în comunicatul ANAR.

Procentul de ape neepurate este în continuare destul de mare, astfel încât obiectivul major rămâne creşterea numărului de staţii de epurare şi modernizarea celor existente, astfel încât nivelul de calitate a apelor să ajungă la standardul european de calitate, respectiv clasa II de calitate, respectiv a apelor care se încadrează în prezent în clasele III, IV şi V de calitate.

Printre cei mai mari poluatori se numără Bucureşti, Galaţi, Brăila, Tulcea, Giurgiu, Turnu Severin, Ploieşti, Târgovişte, Bacău, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botoşani, Huşi.

De asemenea, mari poluatori se regăsesc şi în sectorul industrial. Este vorba de complexele de creştere a animalelor care au negociat cu Comisia Europeană o perioadă de tranziţie în care trebuie să se conformeze (cea mai mare limită de timp este 2013), de unităţile industriale Azomureş, Târgu Mureş, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, Uzinele Cloro-sodice Govora, Chim Complex Borzeşti, Letea Bacău, Petrobrazi, Viromet Victoria, Sometra Copşa Mică, precum şi de exploatările miniere SNL Oltenia, CN Huilei, Baia Borşa, Suplacu de Barcău.

Apele Române precizează că reducerea surselor de poluare este necesară, prin realizarea de noi staţii de epurare şi, în marile aglomerări urbane (peste 10.000 de locuitori echivalenţi), a treptelor terţiare de epurare a apelor uzate.

Astfel, până la sfârşitul anului 2009, în Bucureşti, trebuie finalizată linia I (10 mc/s), urmând ca, până în 2012 să fie realizate şi lucrările la linia II de epurare. Din totalul staţiilor de epurare, 18 staţii de epurare au grade de racordare mai mari de 95%, respectiv staţiile de epurare aferente aglomerărilor Cluj-Napoca, Constanţa, Sibiu, Bistriţa, Victoria, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Fieni, Ştei, Sebeş-Petreşti, Plopeni, Arad, Curtea de Argeş, Buzău, Odorheiul Secuiesc, Carei, staţii de epurare care trebuie să fie, de asemenea, finalizate.

În plus, până la sfârşitul anului 2010, o parte din marile aglomerări urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenţi, de exemplu, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Buzău, Piatra Neamţ, Satu Mare, Carei (judeţul Satu Mare), Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Ploieşti, Timişoara trebuie să raporteze finalizarea lucrărilor la staţiile de epurare cu treaptă terţiară şi implicit racordarea integrală la acestea.

Valoarea totală a investiţiilor necesare pentru conformarea cu cerinţele directivelor europene privind apa şi apa uzată până în anul 2018 a fost estimată la 19 miliarde euro, din care fondurile alocate prin POS Mediu (finanţare din fonduri de coeziune si co-finanţare naţională) şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (finanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională pentru Agricultură) reprezintă circa 17% din necesar (pentru perioada 2007-2013).

Restul ar urma să fie finanţat prin fonduri europene (perioada 2013-2018), instituţii de finanţare internaţională (BIRD, BERD, BEI), bugetul de stat (alocat de alte ministere implicate, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Transporturilor), bugete locale, precum şi credite şi parteneriate public-private, mai arată ANAR.