ARCELOR MITTAL GALAŢI  Sindicatele militează pentru acordarea unor facilităţi în schimbul respectării unor condiţii

În timp ce premierul Victor Ponta se afla la şedinţa Consiliului European, unde a promis că va acorda sprijin companiei ArcelorMittal, al cărui patron a ameninţat, în repetate rânduri, că-şi va retrage afacerile din România, sindicaliştii gălăţeni aşteptau "cuminţi" verdictul.

Fără să recurgă la mişcări de susţinere sau pichetări prin care să-şi arate punctul de vedere vis-a-vis situaţia din unitatea în care muncesc, liderii de sindicat de pe platforma sindicală nu cred în "ameninţarea" patronului Lakshmi Mittal dar nici nu "prezic" un viitor prea roz pentru ArcelorMittal Galaţi.

Şi asta pentru că, spune Gheorghe Tiber, liderul sindicatului Solidaritatea, "chiar dacă nu va obţine acum nicio schimbare în ceea ce priveşte preţul energiei, Mittal nu-şi va retrage, cel puţin pentru următorii doi ani, afacerile din România. Pentru că, în comparaţie cu ţările occidentale, aici patronul are o rată de profit mult mai mare. Nu datorită producţiei, ci datorită altor facilităţi cum ar fi vânzarea fierului vechi".

Practic, liderul de sindicat a subliniat că "Mittal recurge la un < şantaj ordinar > pentru a obţine facilităţi", cu care de altfel sindicaliştii din combinat ar fi de acord, însă, dacă Mittal, la rândul lui, va respecta nişte condiţii.

"Noi suntem de acord că aceste taxe despre care patronul vorbeşte sunt mari şi am fi de acord să primească nişte reduceri însă să i se impună o serie de condiţii astfel încât, în final, să avem de câştigat toţi: statul român, salariaţii şi patronul. Nu doar el cum a fost obişnuit până acum. Deja se ştie că în trecut a primit o cantitate de energie mai mare decât avea nevoie, la un preţ mai mic, iar surplusul îl revindea, bineînţeles, la preţul pieţei. În aceste condiţii, cred că dacă ar fi să primească şi acum alte facilităţi, Mittal ar trebui să fie obligat să dubleze producţia, adică să ajungă la 3 milioane de tone de oţel pe an - fapt ce implică şi noi investiţii la combinatul de la Galaţi (la Oţelărie şi Turnarea Continuă) dar nu reconstrucţia unui alt furnal cum a anunţat, menţinerea numărului actual de salariaţi şi stoparea demolării obiectivelor vechi", a declarat liderul de sindicat, condiţii cu care de altfel sunt de acord şi alte grupări sindicale de pe platformă.

"Noi suntem de partea patronului nostru şi ne dorim să obţină facilităţi astfel încât să menţină afacerea de la Galaţi. Ne dorim, de asemenea, să câştigăm cu toţii, iar dacă Guvernul va face tot posibilul ca afacerea lui Mittal să fie prosperă în România atunci să câştigăm şi noi şi să ni se păstreze măcar locurile de muncă pe care le avem în prezent, care şi aşa sunt foarte puţine", a declarat Ilinca Diaconu, preşedintele Sindicatului Liber al Siderurgiştilor, activ tot în combinatul gălăţean.

În ceea ce priveşte atmosfera generală în combinatul de la Galaţi, liderii de sindicat au caracterizat-o ca fiind o "teamă generală" printre angajaţii care sunt neîncrezători în siguranţa locului de muncă. Menţionăm că în prezent la unitatea de la Galaţi se derulează o schemă de plecări voluntare care ar trebui să se închidă la sfârşitul acestei luni. Deocamdată, administraţia nu a făcut public numărul celor care ar urma să părăsească combinatul însă Gheorghe Tiber susţine că după această rundă de autodisponibilizări ar urma să rămână pe platformă circa 6.800 de salariaţi. Pe de altă parte, Bruno Ribo, directorul ArcelorMittal Galaţi, a anunţat de curând, că aceasta este ultima rundă de plecări voluntare, iar 7.000 de salariaţi ar fi numărul optim de angajaţi cu care combinatul să-şi poată continua activitatea.

De la privatizare, combinatul de la Galaţi a pierdut, prin organizarea schemelor de plecări voluntare, circa 20.000 de salariaţi.

Amintim că problemele pe platforma siderurgică au început încă din 2009, de când ArcelorMittal Galaţi a înregistrat pierderi financiare la care s-au adăugat şi costurile foarte mari cu energia electrică pe care compania a fost nevoită să le suporte după expirarea contractului cu Hidroelectrica. Astfel, potrivit datelor oferite de oficialii companiei, pentru consumul de gaz şi electricitate, combinatul a plătit anul trecut 140 milioane de euro, adică cu 25 milioane de euro mai mult decât în 2009, iar dacă taxele la energie vor continua să crească, în 2015 factura pentru acelaşi consum va fi cu 54 milioane de euro decât s-a plătit în 2009.