ASOCIAŢIA BROKERILOR S-A PLÂNS LA ASF, DUPĂ ELIMINAREA UNUI COMISION DOAR PENTRU INTERMEDIARII STRĂINI: "Brokerii autohtoni sunt discriminaţi"

Asociaţia Brokerilor a solicitat Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) să elimine obligaţia de plată a comisionului de 1% aplicat veniturilor din exploatare pentru SSIF-urile locale, după ce acesta a fost îndepărtat numai pentru intermediarii străini, prin modificarea Regulamentului nr 16/2014 privind veniturile ASF, începând cu 1 august 2016.

La începutul acestui an, Autoritatea a transmis Asociaţiei că analizează această sesizare, potrivit unor surse din piaţă.

Conform acestora, în octombrie, brokerii au solicitat aplicarea unui regim unitar, care să nu favorizeze intermediarii străini, aflaţi în concurenţă pe piaţa de capital locală cu cei români.

Entităţile autohtone sunt puse într-o situaţie clar discriminatorie şi sunt dezavanatajate faţă de intermediarii din alte state, încălcând principiile unei concurenţe corecte, aprecia Asociaţia Brokerilor.

Iniţial, Autoritatea a răspuns, în noiembrie, că modificarea regulamentului a rezultat ca urmare a diverselor solicitări emise de entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de ASF, precum şi ca urmare a adoptării unor noi acte normative.

ASF a precizat că, începând cu 1 august 2016, cele mai importante modificări au constatat în eliminarea sumei minime trimestriale de 500 de lei percepută de către ASF, precum şi în eliminarea obligaţiei de plată a cotei de 1% aplicată veniturilor din exploatare în cazul intermediarilor şi societăţilor de administrare a investiţiilor din statele membre înscrise în Registrul ASF pentru activităţile desfăşurate în România.

Asociaţia Brokerilor a revenit la Autoritate cu o adresă în care specifică faptul că decalajul financiar dintre intermediarii autorizaţi în România şi cei din spaţiul UE ce activează pe piaţa locală este unul relevant, iar facilitatea acordată străinilor este de natură să adâncească acest decalaj.

Conform brokerilor, niciun intermediar de naţionalitate română nu are deschise sucursale în spaţiul UE, cei ce tranzacţionează prin acces direct nefiind numeroşi.

În opinia Asociaţiei, facilitatea acordată este de natură să distorsioneze piaţa serviciilor de intermediere, creând premisele unei concurenţe neloiale. Conform brokerilor, ASF nu menţionează dacă această facilitate a avut avizul Consiliului Concurenţei.

Asociaţia Brokerilor a mai transmis că îşi rezervă dreptul să acţioneze ASF în instanţă, să sesizeze Avocatul Poporului, Curtea de Conturi şi Consiliul Concurenţei.

Totodată, Asociaţia a întrebat ce entitate a cerut ASF eliminarea cotei de 1% aplicată veniturilor din exploatare, denumirea entităţilor a căror origine este spaţiul UE ce beneficiază de eliminarea cotei în discuţie şi care este cuantumul sumelor de bani ce a rămas la dispoziţia entităţilor ce beneficiază de această facilitate, de la data punerii în aplicare a noilor prevederi şi până în prezent. Din calculele brokerilor, numai în cazul ofertei publice de vânzare a acţiunilor SNP Petrom de către Fondul Proprietatea, ASF a fost lipsită de cel puţin 177.685 lei, fără a lua în calcul şi veniturile realizate de managerii ofertei din perceperea unui comision şi investitorilor instituţionali.

Autoritatea a răspuns că va analiza aspectele sesizate şi că va avea în vedere practica europeană.

În septembrie, Asociaţia Brokerilor a solicitat Autorităţii de Supraveghere Financiară reducerea, în continuare, a cotelor, taxelor şi tarifelor percepute din piaţa de capital, pentru a permite dezvoltarea acesteia, în condiţiile în care Autoritatea avea excedent bugetar, în special pe seama taxelor din piaţa bursieră.

Brokerii erau de părere, atunci, că Autoritatea a comunicat inadecvat structura veniturilor sale.

Asociaţia Brokerilor a transmis: "În comunicatul de presă din data de 10 august 2016, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) informează cu privire la execuţia sa bugetară pe semestrul I 2016, prezentând structura veniturilor într-o manieră inedită, lipsită de utilitate şi care poate crea o imagine falsă în ceea ce priveşte piaţa de capital. Astfel, Autoritatea precizează că «Veniturile s-au realizat în proporţie de 106,45%, ponderea cea mai mare (89,61%) provenind din cotele pentru funcţionarea, administrarea şi supravegherea organismelor de plasament colectiv, fondurilor de pensii private şi asigurătorilor, şi numai 3,89% din cotele aferente tranzacţiilor cu instrumente financiare şi oferte publice (BVB).»

Deşi anterior structura veniturilor era prezentată, aşa cum este şi firesc, pe cele trei sectoare de activitate supravegheate, controlate şi reglementate de ASF, de data aceasta, componenta venituri din «administrarea şi supravegherea organismelor de plasament colectiv», care aparţine pieţei de capital, este adăugată celei a veniturilor provenite din sectoarele pensii private şi asigurări. În ceea ce priveşte piaţa de capital, sunt menţionate doar cotele aferente tranzacţiilor cu instrumente financiare şi oferte publice, nefiind clar la ce se referă paranteza «(BVB)», care, reprezintă «numai 3,89%» din totalul veniturilor. ASF ignoră total că, pe lângă aceste cote, încasează de la entităţile pieţei de capital autorizate, supravegheate, controlate şi reglementate, cote asupra veniturilor din exploatare, precum şi multe alte taxe şi tarife.

Pentru o apreciere corectă a nivelului veniturilor din piaţa de capital, redăm cifrele din Raportul anual al ASF pe anul 2015: veniturile din Sectorul Instrumente şi Investiţii Financiare înregistrate la 31 decembrie 2015 sunt de 50.805.340 lei, care, raportate la veniturile totale de 157.267.248 lei, reprezintă aproximativ 32%".

Brokerii nu sunt singurii care s-au plâns de taxele percepute de ASF.

Anul trecut, Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management, a declarat că Autoritatea de Supraveghere Financiară se finanţează precum părinţii care trăiesc de pe urma copiilor: "ASF ne spune de vreo doi-trei ani, voios, că are excedent, iar toţi angajaţii primesc primă, la sfârşit de an, iar în timpul acesta avem cele mai ridicate comisioane şi taxe existente oriunde în Europa". În opinia sa, Autoritatea ar trebui să se finanţeze în alt fel, şi nu prin comisioane şi taxe pe care le încasează de la "copiii săi".

Potrivit domniei sale, la nivel european, intenţia este ca autorităţile naţionale să fie finanţate de la bugetul european.

Dragoş Neacşu a adăugat că la noi, comisioanele sunt de 3-5 ori mai mari decât în regiune.