ASOCIATIA ENERGIA INTELIGENTĂ: Scăderea preţului gazelor şi a energiei, trebuie să fie scopul soluţiilor propuse pe piaţa de energie

Există multe discuţii privind schema de compensare a preţului la gaze naturale şi se doreşte o intervenţie, pentru a strânge bani din piaţă. Criza din energie nu trebuie să permită obţinerea de profituri uriaşe pentru unii jucători, dar măsurile luate trebuie să aibă ca şi scop reducerea preţurilor şi nu doar colectarea de bani la buget, susţine Dumitru Chişăliţă, Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Potrivit sursei citate, Asociaţia Energia Inteligentă a propus încă din 9 august 2021, un plan de măsuri prin care să se limiteze creşterea preţului la gaze (creşterea preţurilor fiind esenţa crizei). Lipsa acestor tipuri de măsuri, cum au fost cele propuse de AEI, au favorizat sau chiar determinat creşteri ale pretului la gaze.

Concret dacă se aplicau aceste măsuri, încă din august 2021:

separarea activităţii de trading de cea de furnizare gaze, derulată de aceeaşi firmă, se putea urmării circuitul gazelor şi să se evite ca gazele achiziţionate pentru portofoliul propriu de clienţi să fie folosite speculativ în piaţă,

obligaţia ca fiecare factură să conţină în mod explicit marja comercială pe care o practică fiecare vânzător, ar fi existat un poroces transparent de a vedea cine practică marje/profituri mari,

reglementarea marjei comerciale, nu întâlneam cazul ca un furnizor de gaze pe o piaţă reglementată (!!!) (pe deasupra un furnizor cu capital 100% de stat), să poată să-şi crească profitul de la 8,46 lei/MWh la 2400 lei/MWh de la o lună la alta, o creştere de 282 de ori!!! (conform datelor publicate de furnizor pe pagina proprie),

impunerea unui model de impozitare progresist al profiturilor furnizorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul preţului şi nu doar de a colecta bani la bugetul de stat, am fi văzut preţuri mult mai mici astăzi pe piaţă, dacă se aplicau celelalte măsuri propuse în piaţă (https://asociatiaenergiainteligenta.ro/ro/scrisoare-deschisa-catre-guvernul-romaniei-realizarea-unui-plan-de-masuri-de-urgenta-energetica-pentru-a-reduce-impactul-socio-economic-determinat-de-cresterea-pretului-la-energie-2/ ) am fi avut preţuri mai mici decât cele care sunt astăzi în piaţă, companii care nu îşi opreau activitatea etc.

Analizând preţurile estimate la sfârşitul anului 2021 şi cantităţile preconizate a se consuma în anul 2022, putem estima că statul şi a bugetat colectarea din TVA, acciză, redevenţe, dividende, impozit pe dividende, impozit pe profit etc. cca 43 mld lei. Luând în considerare aceleaşi estimări de la începutul anului 2022 (cantităţi şi preţuri), schemele de plafonare/compensare ar fi necesitat cca 17 mld lei / anul 2022, bani de la bugetul de stat pentru plata diferenţelor între preţul plafonat al gazelor şi preţul plătit de furnizor.

Preţul gazelor marfă tranzacţionate pe pieţe a crescut de la preţul mediu ponderat de 347 lei/MWh în ianuarie 2022 (conform raportul pieţei de gaze al ANRE, publicat pe pagina ANRE) la cca. 461 lei/MWh (preţ mediu ponderat estimat de AEI) în luna august 2022 (o creştere de cca. 32%). În aceeaşi perioadă preţul mediu la consumatorul final, estimat de AEI, a crescut (în lipsa intervenţiei instituţiilor) de la cca. 485 lei/MWh la 1270 lei/MWh (o creştere de 161%).

Astfel, statul este pus în situaţia disperată de a achita pentru schema de plafonare (estimare AEI) o sumă de cca. 39 mld lei pentru anul 2022 (de 2,3 ori mai mare dcât suma estimată în primăvară). În acelaşi timp luând preţurile estimate şi cantităţile preconizate a se consuma în anul 2022, putem estima că statul a colectat şi urmează să colecteze la buget în anul 2022 din TVA, acciză, redevenţe, dividende, impozit pe dividende, impozit pe profit etc., cca 86 mld lei, respectiv cu cca. 43 mld lei mai mult decât şi a bugetat..

Astfel, conform calculelor estimative realizate de AEI, câştigurile urmare a creşterii preţului la gaze sunt suficiente pentru a acoperii schema de compensare.

Ministerul Finantelor a alocat mai puţini bani Minsiterului Energiei, lucru care poate să constituie un motiv de justificarea pentru supraimpozitarea furnizorilor (alţii decât producătorii), dar nu este o justificare pentru creşterea facturilor la consumatorii non casnici de energie electrică, se mai arată în comunicat.