Asociaţia Procurorilor-Salariile magistraţilor nu se pot micşora,trebuie respectate recomandările UE

România trebuie să respecte recomandările UE, deoarece acestea nu permit micşorarea salariilor pentru magistraţi, a declarat, pentru NewsIn, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Constantin Sima.

Preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Constantin Sima, spune că nu a primit încă noul proiect al legii salarizării unice, deoarece Ministerul Muncii nu a înaintat, încă, documentul către Ministerul Justiţiei. Sima afirmă că Asociaţia Procurorilor nu a fost chemată de Guvern la nicio dezbatere despre proiectul noii grile de salarizare.

Totodată, prim procurorul României, Laura Kovesi, a declarat, pentru NewsIn, că Ministerul Public a trimis observaţii Guvernului pe proiectul Legii unice de salarizare, deşi nu a primit varianta oficială. Kovesi a adăugat că obiecţiunile trimise pe 18 august au vizat diferenţele mari dintre unele salarii şi faptul că unele salarii scad.

Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, judecătorul Mona Pivniceru, a precizat, pentru NewsIn, că nu a văzut grila de salarii, însă a specificat că salarizarea nu depinde de criză, ci de volumul de muncă şi de cu totul alte criterii.

Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu a primit oficial noul proiect al Legii unice de salarizare, după cum a declarat, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al CSM, Cecilia Morariu.

În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Guvernului coeficienţi de salarizare pentru magistraţii începători să fie de trei ori mai mari decât cei prevăzuţi în ultima variantă a grilei de salarizare, obţinută de NewsIn, grilă care nu a fost comunicată încă instituţiilor din sistemul judiciar.

Concret, CSM propusese ca cel mai mic salariu de bază pentru un magistrat să fie de 4.614 de lei, iar conform noii grile el va fi de doar 1.590 de lei.

Dacă în grila propusă de Consiliul Superior al Magistraturii, salariul de bază al procurorului general şi al vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi CSM era de 8.820 de lei, în noul proiect al Legii unice de salarizare acesta este de 7.140 de lei.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Justiţiei, Alina Bica, a declarat, pentru NewsIn, că grila de salarizare nu este definitvă şi că discuţiile pe margine acesteia continuă, la nivelul miniştrilor.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cel al Consiliului Superior al Magistraturii vor avea salariile mult mai mari decât ministrul Justiţiei şi procurorul general al României, conform proiectului Legii unice de salarizare.

În timp ce preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cel al Consiliului Superior al Magistraturii pornesc de la un salariu de bază de 8.700 lei, echivalentul a 14,5 salarii minime pe economie, ministrul Justiţiei va pleca de la suma de 6.570 lei, iar procurorul general va avea un salariu de bază de 7.140 de lei, adică aproape 12 salarii minime pe economie.

Acelaşi salariu de bază îl va primi şi vicepreşedintele Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi vicepreşedintele Înaltei Curţi.

De asemenea, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), dar şi prim adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor câştiga, fiecare, câte 11,85 de salarii, potrivit ultimei variante a proiectului Legii unice de salarizare. Astfel, salariul lor de bază va fi de 7.110 lei, cu doar 30 de lei mai mic decât al procurorului general.

Lefurile adjunctului procurorului general al Parchetului, adjunctului procurorului şef al DNA şi adjunctului procurorului şef al DIICOT vor fi de câte 7.050 de lei, adică 11,75 de salarii minime pe economie. Consilierii procurorului general al României , ai procurorului şef DNA şi ai procurorului şef DIICOT vor avea acelaşi salariu de bază, de 5.520 de lei, adică 9,20 de salarii.

Un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu peste 20 de ani vechime ar putea avea, potrivit proiectului, un salariu de bază de 5.190 lei, un judecător de curte de apel 4.710 lei, iar un judecător de la tribunal, tot cu 20 de ani vechime, va avea un salariu de bază de 4.500 lei. În schimb, un judecător cu 2-3 ani vechime va avea un salariu de bază de 1.980 lei.

Directorii generali, consilierii şi inspectorii şefi din cadrul Ministerului Justiţiei (MJ) vor avea fiecare acelaşi salariu de bază, respectiv 5.520 lei.

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cel al Şcolii Naţionale de Grefieri vor avea un salariu de bază de câte 5.460 lei.

Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti va avea acelaşi salariu de bază cu prim-magistratul asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi magistratul asistent şef gradul I de la ÎCCJ, respectiv 5.250 lei. În schimb, preşedintele unui tribunal va primi, ca salariu de bază, 5.010 lei, iar preşedintele unei judecătorii, 4.770 lei.

Proiectul Legii unice de salarizare prevede ca lefurile procurorilor şef de secţie în cadrul PÎCCJ, DNA şi DIICOT să fie puţin mai mici decât ale consilierilor din aceleaşi instituţii şi anume 9,10 salarii, adică 5.460 de lei.

De cealaltă parte, salariul de bază al unui procuror cu 2-3 ani vechime nu va depăşi 1.980 de lei, conform proiectului noii grile de salarizare, iar personalul de specialitate asimilat procurorilor, adică persoanele cu până în 2 ani vechime, nu va câştiga mai mult de 1530 de lei.

Cel mai mic salariu de bază pentru un procuror debutant, cu 2-3 ani vechime va fi de 1.500 lei, se arată în acelaşi proiect.

În coeficienţii prevăzuţi în noul priect intră salariul de merit, sporul pentru vechimea în funcţie şi sporul pentru vechimea în muncă.

Salariul minim brut pe economie este de 600 de lei. La aceste salarii de bază se vor adăuga diverse sporuri, potrivit proiectului Legii unice de salarizare, individual, în funcţie de mai mulţi factori.