AURELIAN DOCHIA: "Mi se pare că repetăm greşelile din anii 2008-2009"

Riscurile şi incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei provin atât din mediul intern, cât şi din cel extern, a spus, vineri, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Pe plan intern, acestea au ca principală sursă configuraţia bugetului pentru anul 2017, a adăugat şeful BNR.

Mugur Isărescu a spus că Banca Centrală nu cunoaşte exact impactul pe care îl vor avea asupra economiei măsurile de majorare a salariilor bugetarilor şi nici modul în care acestea vor fi implementate, dar că un rol important asupra macrostabilităţii economice îl are construcţia bugetară.

În opinia analistului economic Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, ţara noastră "repetă greşelile din anii 2008-2009", când au fost luate măsuri "care au fragilizat România, astfel încât economia să nu poată trece uşor prin criză".

Economistul opinează: "Toată lumea cunoaşte situaţia pe care o avem. Înainte de alegeri, toate privirile se îndreaptă asupra votului. Nu cred că cineva - nici guvernatorul, prin semnalele pe care le dă, nici altă persoană din BNR, nici Guvernul - nu mai poate schimba ceva pentru acest an, întrucât nu doar că nimeni nu ascultă, ci de fiecare dată când cineva se exprimă asupra deciziilor luate de parlamentari se crează o iritare. Lucrurile se destabilizează foarte mult pentru 2017 şi cresc semnificativ riscurile. Mi se pare că repetăm greşelile din perioada 2008-2009. În plus, pe lângă măsurile electorale, suntem încă într-o perioadă cu mare volatilitate pe plan extern, iar noi suntem deja vulnerabilizaţi cu măsurile adoptate în ultima perioadă".

Deputaţii au aprobat, în urmă cu o săptămână, mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016, care prevede o serie de majorări salariale pentru angajaţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi pentru salariaţii din învăţământ, precum şi creşterea sporurilor acordate medicilor.

Premierul Dacian Cioloş a declarat că măsurile adoptate în ultimele luni legate de diferite creşteri salariale însumează peste 9 miliarde lei, adică peste 1% din PIB, un impact bugetar care poate duce fie la creşterea deficitului, fie la reducerea investiţiilor.

Mugur Isărescu a anunţat că scenariul de bază al prognozei BNR asupra inflaţiei reconfirmă rămânerea ratei anuale prognozate a inflaţiei în teritoriu negativ până în decembrie 2016. De asemenea, Banca Centrală reconfirmă profilul ascendent pe care traiectoria acesteia îl capătă la începutul anului 2017.

"Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să revină în interiorul intervalului de variaţie al ţintei la mijlocul anului viitor şi să se plaseze la finele orizontului proiecţiei în jumătatea superioară a acestui interval. Această traiectorie reflectă atât epuizarea efectelor tranzitorii ale reducerilor cotei standard a TVA şi disiparea influenţelor şocurilor dezinflaţioniste globale, cât şi presiunile inflaţioniste exercitate de deschiderea graduală a excedentului de cerere agregată şi de costurile salariale unitare", arată Banca Centrală.

Riscurile asupra ratei inflaţiei induse de mediul extern sunt generate, în principal, de incertitudinile persistente legate de creşterea economică globală şi de redresarea economică a zonei euro, în contextul trenării revigorării economiilor emergente majore, al problemelor din sistemul bancar european şi al rezultatului referendumului din Marea Britanie.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut, în septembrie 2016, la minus 0,6%, uşor sub nivelul prognozat, după ce, în luna anterioară, ajunsese la minus 0,2%, a anunţat, vineri, Mugur Isărescu, menţionând că această evoluţie s-a datorat declinului preţurilor volatile ale alimentelor.

"În absenţa efectelor tranzitorii ale tăierii cotei standard a TVA, rata anuală a inflaţiei ar fi atins, în septembrie 2016, nivelul de 0,8%", comform cifrelor BNR.

Rata medie anuală a inflaţiei a crescut în septembrie 2016 la -1,7 la sută (de la -2,0 la sută în iunie 2016), iar cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,3 la sută (de la -1,7 la sută în iunie 2016).

• BNR a menţinut rata de politică monetară

Consiliul de administraţie al BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Consolidarea situaţiei economice reclamă asigurarea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, precum şi progresul reformelor structurale, arată BNR.

Banca Centrală monitorizează atent evoluţiile mediului internaţional şi intern, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune în această perioadă de incertitudini sporite, a anunţat conducerea acesteia.

Reprezentanţii BNR au evidenţiat că, în trimestrul al doilea al acestui an, creşterea economică s-a accelerat până la 6%, pe seama consumului final al gospodăriilor populaţiei, dar şi a formării brute de capital fix: "Exportul net şi-a majorat, însă, contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB. Cele mai recente date statistice arată încetinirea dinamicii comerţului cu amănuntul în primele luni ale trimestrului al treilea, dar şi accelerarea creşterii producţiei industriale, în special datorită ramurii prelucrătoare. Totodată, adâncirea deficitului de cont curent s-a temperat, ca urmare a amplificării intrărilor de fonduri europene".

Şeful BNR a subliniat că împrumuturile acordate sectorului privat şi-au accelerat uşor creşterea, în luna analizată, la 1,2%, inclusiv pe seama celui acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei a continuat să se majoreze, chiar dacă într-un ritm mai lent (ajungând la 56,2% din totalul împrumuturilor).