Aurul, protestele şi preţul cianurii

"Uniţi, salvăm Roşia Montană" este sloganul sub care s-au desfăşurat, zilele acestea, protestele din mai multe oraşe ale ţării (Cluj, Bucureşti, Galaţi, Târgu Mureş, Timişoara, Baia Mare, Dorohoi, Bistriţa, Oradea, Iaşi, Ploieşti, Craiova, Deva, Piatra Neamţ, Constanţa, Alba Iulia, Sfântu Gheorghe, Satu Mare, Bacnu, Arad, Sibiu), dar şi în afara ţării (Berlin, New York, Helsinki, Roma Madrid, Londra, Budapesta, Bonn, Olso, Praga, Lisabona, Geneva, Uppsala, Washington DC, München, Maastricht), împotriva legii care permite exploatarea auriferă din Apuseni.

Protestatarii din Bucureşti ne-au declarat că Roşia Montană reprezintă misiunea unei generaţii care, pentru prima oară de foarte mult timp, au reuşit să-şi unească forţele în jurul unei idei. Totodată, mulţi dintre tinerii care au fost prezenţi duminică la protestul din capitală ne-au spus că "Roşia Montană" este doar începutul unei noi schimbări pe care vor să o producă, la nivelul societăţii: schimbarea clasei politice care să se bazeze pe criterii de merit, deblocarea mobilităţii sociale şi a circulaţiei elitelor.

Protestul împotriva exploatării de la Roşia Montană a reuşit să strângă, numai în Capitală, circa 3000 de oameni, de toate vârstele şi categoriile sociale, printre care şi Remus Cernea sau Teodor Paleologu, ambii declarând că vor aviza negativ proiectul de lege privind exploatarea auriferă din Apuseni.

Teodor Paleologu a mai adăugat: "Personal consider că exploatarea aurului din Apuseni este un proiect păgubos şi prost construit şi din punct de vedere tehnic, motiv pentru care nu îl voi susţine în Parlament".

Remus Cernea ne-a mai spus că proiectul exploatării de la Roşia Montană este unul ilegal, care încalcă voinţa poporului şi că, în viitorul apropiat, vom asista la o adevărată bătălie între membrii societăţii civile, pe de o parte, şi susţinătorii exploatării, pe de altă parte.

Demonstraţii au afişat pancarte pe care se putea citi: "Aurul pleacă, cianura rămâne", "Roşia Montană nu e de vânzare", "Munţii au suflet, sufletul nu e de vânzare", "Trădarea de ţară în aur se măsoară".

De altfel, protestul împotriva exploatării aurifere de la Roşia Montană a avut şi o puternică latură politică, mulţii dintre manifestanţi denunţând ipocrizia politicienilor prin sloganuri precum "USL şi PDL, aceeaşi mizerie" şi solicitând demisia guvernanţilor, în frunte cu Victor Ponta şi Dan Coman Şova, ministerul care se vor ocupa de proiectul miner din Alba Iulia.

Mulţi dintre manifestanţii prezenţi ne-au declarat că sunt conştienţi de "lupta grea" care urmează să aibă loc între cele două părţi, dacă Parlamentul îşi va asuma răspunderea pe proiectul de lege privind exploatarea auriferă din Apuseni, însă nu vor să cedeze "în faţa ipocriziei şi ticăloşiei guvernanţilor".

"Măcelul de-abia acum începe", ne-au zis unii protestatari, care sunt convinşi că Roşia Montană va fi "lupta unei generaţii împotriva unui sistem învechit şi ticălos, care s-a perpetuat din perioada comunistă şi care a blocat societatea românească timp de 23 de ani", după cum afirmă unii dintre ei.

Un alt cuvânt la ordinea de zi în timpul protestelor din capitală a fost "şpagă", manifestanţii scandând că timp de 15 ani toate Guvernele care s-au aflat la putere au primit "recompense" de la Roşia Montană Gold Corporation pentru a primi avizele necesare demarării proiectului.

"Dorinţa noastră este să se anuleze legea care permite exploatarea de la Roşia Montană, iar pentru acest lucru vom lupta până la ultima picătură de viaţă pe care o vom mai avea. Este o lege a fărădelegii care încalcă în mod fundamental drepturile noastre ca cetăţeni", ne-a declarat unul dintre manifestanţi.

Protestul din Capitală, de duminică, a fost un adevărat tur de forţă de circa 10 ore, care a început la ora 17:00 şi care s-a terminat în jurul orei 02:30, în Piaţa Universităţii.

• Presa, între dezinformare şi "interes ocult" pentru Roşia Montană

Nici presa nu a scăpat "nevătămată" de furia acuzaţiilor protestatarilor din Capitală, care au reclamat faptul că timp de mai bine de un deceniu, mare parte a peisajului mass-media aflându-se de o parte sau de alta a baricadei, în funcţie de interesele băneşti.

"Presa de la noi din ţară a prezentat în mod distorsionat şi neconform cu realitatea exploatarea auriferă de la Roşia Montană, fiind în favoarea celui care a plătit cel mai mult, în acest caz cei de la Gold Corporation", ne-a spus unul dintre protestatari.

Lozincile "Presa română susţine cianura" dar şi "Ma$acrul media ucide Roşia Montană" au fost scandate, duminică, de către mii de protestatari din toată ţara.

La protestul din Bucureşti au fost prezente, de asemenea, unele televiziuni şi ziare, fiecare dintre acestea având modul propriu de a transmite informaţiile din Piaţa Universităţii şi de la Palatul Victoriei, începând cu numărul distorsionat de manifestanţi până la modul în care s-a desfăşurat întreaga acţiune.

Astfel, unele televiziuni au prezentat protestul ca fiind mai degrabă anemic, altele au creionat o atmosferă de revoluţie, în timp ce unele televiziuni au ales să meargă pe cartea "ţigănelii" dintre familiile regale rrome care îşi dispută tronul regelui Florin Cioabă.

Marii absenţi din rândul presei şi a televiziunilor au fost reporterii de la Antene, Adevărul sau Evenimentul Zilei.

• Lista revendicărilor ONG-urilor şi a manifestanţilor

Revendicările manifestanţilor de la protestele pentru Roşia Montană au vizat anularea legii exploatării de aurifere, demiterea celor patru iniţiatori ai acestui proiect de lege: ministrul marilor proiecte (Dan Şova), cel al mediului (Rovana Plumb), cel al culturii (Daniel Barbu) şi directorul ANRM (Gheorghe Duţu) şi interzicerea, prin lege, a utilizării cianurilor în industria minieră.

Totodată, reprezentanţii ONG-urilor au mai cerut formarea unei comisii de anchetă parlamentară care să investigheze responsabilii direct implicaţi în întocmirea acestei propuneri de lege care presupune demararea proiectului de la Roşia Montană.

• Proteste de amploare şi în alte oraşe

Acţiunea din Bucureşti a fost susţinută şi din alte oraşe ale ţării, cei mai mulţi manifestanţi fiind în Cluj, unde s-au strâns peste 3000 de oameni, în Piaţa Unirii.

Clujenii au scandat la unison "Corporaţia nu face legislaţia".

La protest a participat şi Oana Boc, soţia primarului Emil Boc, dar şi Gheorghe Funar, preşedintele Partidului România Mare.

"Baia Mare nu gustă cianura" este sloganul sub care s-a desfăşurat acţiunea de protest din oraşul băiamărean, la care au participat câteva sute de oameni.

Manifestanţii au militat împotriva legalizării proiectului minier de la Roşia Montană, a exploatării minereurilor prin cianurare şi a gazelor de şist prin fracturare hidraulică.

Potrivit estimărilor, la protestele din ţară ar fi participat peste 15.000 de cetăţeni.

Acţiuni paşnice de protest au avut loc şi în afara ţării, mai multe sute de oameni ieşind în stradă în oraşe precum Paris, Londra, Washington DC, München, Maastricht sau Bruxelles, reafirmându-şi solidaritatea faţă de manifestanţii din ţară.

• Rolul reţelelor de socializare în propagarea fenomenului Roşia Montană

Acţiunile de protest împotriva proiectului aurifer de la Roşia Montană au fost anunţate şi planificare, în prealabil, pe reţele de socializare, Facebook-ul fiind canalul de comunicare al participanţilor la manifestaţiile din întreaga ţară.

Prin intermediul acestora, manifestanţii au anunţat locul de întâlnire, în ciuda unor dezinformări apărute ulterior, potrivit cărora protestatarii ar trebui să fie prezenţi în faţa Palatului Parlamentului.

Totodată, pe pagina de Facebook a mişcării de protest, participanţii au pledat pentru acţiuni non-violente, astfel încât să nu dea motive autorităţilor să intervină în forţă în disiparea marşului.

Tot pe Facebook, manifestanţii au anunţat că în perioada următoare vor mai organiza proteste paşnice în Galaţi sau Târgu Mureş, pentru împiedicarea demarării proiectului aurifer din Apuseni.

• Protestele vor continua, zilele următoare, în toată ţara

Oamenii care susţin încetarea proiectului miner de la Roşia Montană au anunţat că seria protestelor va continua şi zilele următoare, în mai multe oraşe din ţară dar şi din străinătate.

"Rămânem cât va fi nevoie, zilele si nopţile următoare, exact cum a fost în 1990. Până când această lege aberantă va cădea. Vor să-i scoată abuziv pe oamenii aceia dintr-o zona atât de frumoasă, să distrugă munţii. Nu mai este vorba de un grup de copii răsfăţaţi cum am auzit ca ne prezintă televiziunile. Aici nu sunt oameni disperaţi, sunt oameni inteligenţi", au declarat unii protestatari aflaţi în Piaţa Universităţii.