Banca Mondială recomandă reforme politice pentru susţinerea firmelor

Incidenţa ridicată de falimente şi de pierderi de locuri de muncă din unele ţări, cum ar fi România, este un motiv de îngrijorare şi impune nevoia unor reforme politice, spun analiştii Băncii Mondiale în raportul "Unleashing Prosperity". Aceştia sunt de părere că România are nevoie de reforme politice pentru susţinerea firmelor, pentru diminuarea neîn­ţelegerilor de pe piaţa creditelor şi a rigidităţii de pe piaţa muncii şi pentru a susţine intrarea în ţară şi dezvoltarea ulterioară a firmelor.

Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, ne-a declarat că acest raport este o "constatare cinică, având în vedere că anumite reforme impuse de Banca Mondială, total neinspirate şi insuficiente au determinat o restructurare economică haotică, ce a dus la pierderi considerabile de locuri de muncă". Domnia sa este de părere că Banca Mondială ar trebui să se ocupe de schemele de sprijin financiar care funcţionează în România, mult mai reduse decât în alte ţări.

Analiştii Băncii Mondiale arată în raport că pierderile nete de pe piaţa muncii din unele ţări din Europa Estică şi Comunitatea Statelor Independente sunt şi rezultatul unor "bariere politice al căror efect este încetinirea ritmului de realocare a resurselor, cum ar fi fricţiunile de pe piaţa creditelor şi rigidităţile de pe piaţa muncii".

Domnul Cristian Pârvan este de părere că piaţa forţei de muncă este determinată de echilibrele macroecomice, de piaţa creditelor şi de disponibilitatea forţei de muncă. În opinia domnului Pârvan, nu putem găsi reforme politice care să diminueze "neînţelegerile" de pe piaţa creditelor. "Româ­nia mai are doar 10-15% activele bancare româneşti. În aceste condiţii, nu poate să facă nimic ca să determine băncile cu capital străin care deţin circa 90% din active să acţioneze în favoarea ei". Domnul Pârvan a subliniat că, în comparaţie cu Cehia sau Polonia, dobânzile la credite din ţara noastră sunt duble.

Domnul Cristian Pârvan ne-a spus că tendinţa de ieşire a firmelor mici de pe piaţă este concentrată în domeniul comerţului (marile magazine au determinat renunţarea micilor comercianţi), turismului şi al serviciilor. Aceste domenii sunt, prin esenţa lor, activităţi care nu au o durată estimată foarte lungă.

Domnia sa consideră că, din cauza unor realităţi ale economiei, sunt firme care se închid pentru că nu mai au obiect de activitate: "Problema noastră este că nu avem foarte multe domenii de actualitate în care să putem dezvolta afaceri. Principalele sectoare nu mai sunt accesibile pentru că necesită fonduri substanţiale, imposibil de obţinut de micii întreprinzătorii".

Raportul Băncii Mondiale mai arată că firmele nou-intrate pe o piaţă au avut tendinţa să aibă o "rată mai bună de supravieţuire" la începutul tranziţiei. "Ratele de supravieţuire" ale firmelor după intrarea pe respectivele pieţe sunt mai ridicate în Rusia şi Ucraina.

Deşi intrarea pe piaţă pare relativ uşoară pentru firmele mici, supravieţuirea acestora este mai dificilă şi, chiar dacă realocarea de resurse poate susţine productivitatea unei economii în ansamblu, în proces există şi pierzători.

"Printre perdanţi se numără proprietarii unor afaceri obscure şi muncitorii mutaţi dintr-o parte în alta, iar incidenţa crescută de falimente şi de pierderi de locuri de muncă din România este un semn clar de îngrijorare", atrag atenţia economiştii de la Banca Mondială. Domnul Cristian Pârvan susţine că această denumire de "afaceri obscure" este o denumire literală, nu de raport al Băncii Mondiale.

Analiştii mai arată că, în aceste state, nu este deloc surprinzător că economia subterană "joacă încă un rol important ca element temporar de compensaţie prin crearea unor locuri de muncă, mai puţin productive".

Analistul Călin Rechea ne-a declarat că piaţa forţei de muncă depinde de fiscalitatea aplicată: "Cadrul fiscal este greoi, stufos şi împovărător, cu mult prea multe taxe".

Raportul Băncii Mondiale analizează şi impactul productivităţii asupra creşterii economice şi a standardului de viaţă în ţările din Estul Europei şi din Comunitatea Statelor Independente. Firmele care tocmai au fost privatizate au o creştere mai extinsă a productivităţii decât cele de stat, mai ales ca urmare a efectelor realocării resurselor.

Creşterea productivităţii este de două ori mai accentuată la noile firme private decât la cele vechi în Ungaria şi Rusia, de exemplu, dar mult mai temperată în România, mai arată raportul Băncii Mondiale.

La creşterea productivităţii din ţările est-europene şi cele membre ale CSI au contribuit reforme interne şi factori externi.

"Stabilitatea macroeconomică, îmbunătăţirea guvernării şi a mediului de afaceri, competiţia puternică, dezvoltarea abilităţilor, consolidarea financiară şi investiţiile în infrastructură, mai ales în tehnologia informaţiei şi a comunicării au fost elemente cheie în creşterea productivităţii" în ţările din Europa de Est şi CSI, explică analiştii Băncii Mondiale.