La câteva ore după ce au pocnit sticlele de şampanie în tabăra creştin-democraţilor din Germania, banca italiană Monte dei Paschi a anunţat că nu mai plăteşte cupoanele pentru trei emisiuni de obligaţiuni subordonate.
Bloomberg scrie că suspendarea plăţilor a avut loc la cererea autorităţilor europene, care au decis participarea creditorilor la restructurarea celei mai vechi bănci din lume.
Teoretic şi practic, acesta este un eveniment de default, dar nu şi în realitatea paralelă pe care încearcă să o impună conducătorii de la Bruxelles. Conform articolului Bloomberg, prospectele celor trei obligaţiuni permit suspendarea plăţilor fără ca aceasta să fie considerată default, iar dobânzile neplătite nu trebuie returnate odată cu reluarea plăţilor.
Dar Monte dei Paschi nu este decât unul dintre motivele de îngrijorare ale lui Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene. Scăderea lichidităţii de pe piaţa interbancară europeană l-a alarmat pe Mario Draghi, după cum scrie cotidianul german Handelsblatt. Draghi a declarat, în faţa Comitetului Economic şi Monetar al Parlamentului European, că BCE este gata să ofere noi lichidităţi băncilor, în condiţiile presiunilor de creştere a dobânzilor de pe piaţa interbancară europeană, alături de menţinerea dobânzii de intervenţie la minimul istoric pe o perioadă nedeterminată.
Se pare că mesajul lui Wolfgang Schäuble din Financial Times, conform căruia problemele Europei sunt pe cale să fie rezolvate, nu a ajuns nici la Mario Draghi.
Rezultatul alegerilor din Germania îi oferă, însă, motive de optimism şefului BCE.
Partidul Liber Democrat (FDP), partener al CDU în guvernul Merkel anterior, nu a mai intrat în parlament. Frank Schäffler, membru în conducerea FDP, a fost unul dintre cei mai vocali critici ai lui Draghi şi ai politicii monetare a BCE.
"Creşterea gradului de îndatorare al guvernelor şi al băncilor a fost determinată de politica banilor ieftini a Băncii Centrale Europene", a declarat Schäffler pentru Handelsblatt, cu circa o săptămână înainte de alegeri.
În opinia sa, "BCE nu este soluţia, ci problema", iar Draghi "nu este pompierul care stinge focul, ci incendiatorul care toarnă benzină pe foc".
Bineînţeles că astfel de opinii subversive nu au ce căuta în guvernul Germaniei. Tocmai din acest motiv Mario Monti, fostul premier al Italiei, şi-a exprimat satisfacţia cu privire la eliminarea FDP din Bundestag, după cum scrie Deutsche Welle.
Mai mult, Monti speră că se va ajunge la formarea unei coaliţii între CDU şi SPD (n.a. Partidul Social Democrat) care să permită "progresul integrării europene".
În ciuda divergenţelor de opinii, se va ajunge, totuşi, la o Mare Coaliţie în Germania dintr-un motiv mult mai simplu: Goldman Sachs doreşte acest lucru.
Cotidianul german online Deutsche Wirtschafts Nachrichten scrie că "visul este aproape să devină realitate" într-un articol care aminteşte de analize recente ale băncii americane. DWN arată că Mario Monti, fost consultant pentru Goldman Sachs, a fost unul dintre iniţiatorii Grupului Spinelli, o organizaţie de lobby din Bruxelles al cărei scop este întărirea legăturilor dintre "cei care reprezintă interesele europene la nivel naţional", chiar în timp ce serviciile sale erau remunerate de GS (n.a. 110 europarlamentari fac parte din grup, al cărui scop este diminuarea influenţelor naţionale şi realizarea superstatului european).
Iar Banca Centrală Europeană, fidelă spiritului său independent pe care îl impune de-a lungul şi de-a latul Europei, indiferent că unele ţări nici măcar nu sunt membre ale zonei euro, joacă la cacealma cu Germania.
În ediţia tipărită de luni, 23 septembrie 2013, Handelsblatt publică o serie de declaraţii ameninţătoare ale lui Yves Mersch, membru al conducerii executive a BCE, care a precizat că "auditul băncilor nu va începe până când nu vor existat garanţii guvernamentale cu privire la acoperirea eventualelor deficite de capital".
Mersch s-a referit la testele de stres care vor fi aplicate băncilor europene importante, teste care ar trebui să se desfăşoare în a doua jumătate a anului viitor, fiind o etapă premergătoare lansării noului mecanism european de soluţionare a crizelor bancare la începutul anului 2015.
"Fără clarificarea în avans a surselor de finanţare, nu ne putem asuma responsabilitatea declanşării unei noi crize", a mai declarat Mersch. Oare ce a descoperit BCE în bilanţurile băncilor europene, dacă există astfel de presiuni pentru garantarea de către contribuabili a surselor de finanţare? Şi cât mai pot guvernele din Europa să majoreze impozitele sau se împrumute, fără a ajunge în situaţia scăpării de sub control a costurilor de finanţare?
Este clar că formarea noului guvern al Germaniei va avea loc sub o presiune tot mai mare din partea autorităţilor europene şi a BCE. După aceea va urma, cu siguranţă, finalizarea accelerată a cadrului legislativ pentru operaţiunile de bail-in bancar.
Mai ştiţi pe unde sunt şi ce fac banii dumneavoastră? De fapt, ştiţi ce nu fac: nu fac "pui" din cauza represiunii financiare generalizate de la nivelul Europei. Dar unde sunt? În curând vor fi acolo unde vrea Mario Draghi, deoarece "Europa" nu îşi poate permite să piardă cel mai important "activ" al său, zâmbetul sarcastic al trimisului Goldman Sachs la Banca Centrală Europeană.
1. Deprimat
(mesaj trimis de Madalin în data de 25.09.2013, 14:06)
Tot deprimat vad ca sunteti. Este si o zicala : daca prevestesti fara oprire sfarsitul lumii pana la urma o sa ai dreptate. Sunteti pe drumul cel bun!