"Banca viitorului trebuie să aibă acelaşi limbaj cu noile generaţii"

• (Interviu cu Laszlo Diosi, CEO OTP Bank)

Provocările nu lipsesc din piaţa bancară, subliniază Laszlo Diosi, CEO OTP Bank. Printre altele, domnia sa ne-a precizat, într-un interviu, că banca viitorului trebuie să fie una profund digitalizată, care comunică cu noile generaţii de clienţi pe limba lor, pe canale alternative.

Reporter: Cum caracterizaţi piaţa bancară, în acest moment?

Laszlo Diosi: Deşi provocările nu lipsesc, oportunităţile pentru sistemul bancar românesc sunt bune. Lecţiile crizei economico-financiare s-au concretizat într-un cadru mai bine reglementat, stabil, transparent şi predictibil. Linia directoare a politicilor dezvoltate de autorităţile cu competenţe în domeniu, dar mai ales de acelea cu rol în reglementare şi supraveghere a fost caracterizată de un dozaj echitabil între profitabilitate şi siguranţă sistemică.

Provocările, însă, nu lipsesc. Vorbim aici de provocări ce ţin de digitalizarea sistemului bancar şi de legislaţia naţională şi internaţională. Întregul sistem trebuie să se alinieze unor reglementări complexe şi uneori confuze.

Reporter: Ce perspective credeţi ca are această piaţă?

Laszlo Diosi: Având în vedere unde suntem astăzi şi cum am ajuns aici, cred că putem afirma cu încredere că sistemul bancar românesc este pregătit pentru provocările viitorului.

Am asistat, în ultimii ani, la o consolidare a sistemului bancar prin multe fuziuni şi achiziţii între bănci, o tendinţă ce rezultă, de altfel, din dezvoltarea cadrului de reglementare, dar şi din maturizarea financiară a clientelei. Afacerea bancară nu mai poate fi eficientă la scară mică sau în zonă de nişă, iar acest lucru va fi din ce în ce mai vizibil în perioada următoare.

Totodată, observăm şi o altă schimbare profundă a sectorului bancar, ce se va acutiza în timp. Vorbim aici de necesitatea alinierii cu solicitările erei digitale. Banca nu este pur şi simplu un furnizor de credite şi depozite, îşi doreşte să fie un partener de încredere şi să dezvolte soluţii financiare complexe pentru clienţii săi. Această modificare de abordare a relaţiei cu clienţii se vede în noile politici şi produse lansate de bănci. Banca viitorului trebuie să fie una profund digitalizată, care comunică cu noile generaţii de clienţi pe limba lor, pe canale alternative. Pentru noi, miza este confortul clientului pe termen lung, iar digitalizarea este un proces de transformare tehnologică permanentă. De unde şi efortul asumat al OTP Bank România de a înţelege şi anticipa nevoile clientului şi de a-i oferi exact ceea ce aşteaptă.

Reporter: În ce stadiu se află băncile, în general, şi OTP, în particular, în ceea ce priveşte digitalizarea?

Laszlo Diosi: În zilele noastre, digitalizarea este cuvântul cheie care guvernează procesul de dezvoltare, atât al companiilor, cât şi al întregii societăţi. Evoluţia tehnologică schimbă complet regulile jocului. Tehnologii revoluţionare, precum folosirea Big Data sau a Inteligenţei Artificiale, dar şi a tehnologiei blockchain, alături de utilizarea sistemelor informatice, creionează o nouă paradigmă, iar băncile trebuie, la rândul lor, să se adapteze.

Chiar dacă o bună perioadă de timp băncile au depus eforturi destul de reduse în acest sens, în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi în direcţia aceasta şi este important ca aceste eforturi să continue.

Pentru bănci, digitalizarea a însemnat reducerea numărului de sucursale şi dezvoltarea sistemului de self-banking. Totodată, s-a remodelat modalitatea de efectuare a tranzacţiilor şi accesibilitatea, mutându-se de la ghişeu în mediul virtual. Avem, apoi, o calibrare a proceselor în programe informatice ce îşi propun să standardizeze şi să ofere soluţii complexe într-un timp scurt, toate acestea fiind acompaniate de o reducere a erorilor.

OTP Bank s-a dezvoltat şi se dezvoltă sistematic, venind în întâmpinarea noilor generaţii de clienţi. Ne-am aliniat progresiv la noutăţile tehnologice, urmând trendul pieţei către o digitalizare din ce în ce mai mare.

• "Trebuie găsită o soluţie de echilibru care protejează accesul populaţiei la credit"

Un discurs deschis între părţi ar reprezenta o soluţie de echilibru care protejează accesul populaţiei la credit, dar, în acelaşi timp, asigură şi sustenabilitatea creditării, este de părere Laszlo Diosi.

Reporter: BNR a anunţat că analizează adoptarea unor măsuri în vederea responsabilizării creditării, ceea ce ar putea să însemne inclusiv o reducere a gradului de îndatorare. Cum va afecta acest aspect activitatea sectorului bancar în general şi activitatea OTP Bank în particular?

Laszlo Diosi: Cred că trebuie găsită o soluţie de echilibru care protejează accesul populaţiei la credit, dar, în acelaşi timp, asigură şi sustenabilitatea creditării. Putem ajunge în acest punct doar printr-un discurs deschis între părţi, pentru că identificarea unui echilibru sănătos este, la urmei urmei, în interesul tuturor. Avem încredere că autorităţile vor dezvolta o politică ce are în vedere toate aceste aspecte.

De altfel, creditarea în condiţii de siguranţă reprezintă o preocupare continuă a OTP Bank România. Nu am implementat un reper unic pentru gradul de îndatorare, însă avem pentru fiecare categorie de clientelă o astfel de limită, în funcţie de gradul de risc pe care banca îl estimează. Astfel, gradele maxime de îndatorare admise de noi sunt corelate cu capacitatea solicitanţilor de credite de a contracta credite în condiţii de siguranţă.

Reporter: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, cele mai importante probleme ale sectorului?

Laszlo Diosi: Sectorul bancar româ­nesc, asemenea tuturor domeniilor din piaţă, se confruntă cu lipsa de resurse umane şi trebuie să găsească soluţii pentru atragerea şi retenţia talentelor într-o piaţă în care plaja de forţă de muncă este din ce în ce mai restrânsă. Problema se accentuează în sectorul bancar din cauza mediului foarte strict reglementat, care îl face mai puţin atractiv pentru tinerele talente.

Educaţia financiară este un alt punct sensibil. În condiţiile în care multor persoane le lipsesc cunoştinţele financiare de bază, este necesară o investiţie care să se concretizeze în creşterea gradului de alfabetizare financiară, fapt ce se va traduce într-o comunicare mai bună şi eficienţă între bănci şi clienţi. Foarte probabil, multe neînţelegeri şi tensiuni pot fi rezolvate prin simplă cunoaştere a mecanismelor financiare şi a altor reguli economice. Din acest motiv am lansat o iniţiativă unică pe piaţa românească, cu ajutorul fundaţiei "Dreptul la Educaţie". Este vorba despre o serie de cursuri de educaţie financiară, adresate nu doar elevilor, ci şi adulţilor, prin care ne propunem să contribuim la acest proces de alfabetizare financiară. Este, însă, necesar un efort comun şi de durată pentru a putea vedea rezultate la nivelul întregii societăţi.

Însă, cel mai important lucru pentru sistemul bancar din România este menţinerea unei dezvoltări stabile a economiei şi predictibilitatea juridico-financiară. Acesta este şi cadrul ideal de funcţionare, respectiv de dezvoltare a băncilor.

• "Proiectele legislative din domeniul bancar - un drum cu două sensuri"

Proiectele legislative din domeniul bancar reprezintă un drum cu două sensuri, consideră domnul Diosi, apreciind că, deşi pe termen scurt aduc beneficii unei categorii sociale, pe termen mediu şi lung acestea pot crea dez­echilibre macroeconomice, care impactează, în definitiv, tot sectorul populaţiei active.

Reporter: Cum vedeţi proiectele legislative care se află în Parlament - de exemplu cele privind plafonarea dobânzilor şi retractul litigios?

Laszlo Diosi: Iniţiativele pe care le menţionaţi sunt, în esenţă, de natură să încerce în primul rând să protejeze consumatorul final - populaţia. Din păcate, astfel de proiecte legislative reprezintă un drum cu două sensuri. Deşi pe termen scurt aduc beneficii unei categorii sociale, pe termen mediu şi lung pot crea dezechilibre macroeconomice, care impactează, în definitiv, tot sectorul populaţiei active.

În privinţa retractului litigios, vorbim de o lege care a existat în Codul Civil până în anul 2011. Diferenţa faţă de momentul anului 2011 este faptul că, în prezent, măsura legislativă propune suplimentar să limiteze suma pretinsă de cesionar de la debitorul cu calitatea de consumator până la cel mult dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent. La nivelul acestei sume, debitorul-cedat se eliberează de datorie, fără costuri suplimentare.

Ca în exemplul anterior, această iniţiativă poate avea efecte benefice asupra unei anumite categorii de consumatori. Însă va fi afectată investiţia capitalului într-o manieră eficientă şi sustenabilă atât pentru debitor, cât şi pentru creditor, raportul între ultimele două componente fiind mai mult în favoarea unuia decât a amândurora.

Reporter: Cât de mult vă afectează activitatea noul regulament privind protecţia datelor cu caracter personal?

Laszlo Diosi: Activitatea tuturor agenţilor economici a fost influenţată de noul regulament de protecţia datelor. Pentru bănci însă nu putem vorbi de un moment zero - ante şi post GDPR - deoarece aici lucrurile erau deja considerabil reglementate suplimentar, din cauza specificului activităţii şi elementelor legate de secretul bancar.

OTP Bank a încercat să uşureze, pe cât posibil, experienţa clienţilor în vederea implementării acestor noi prevederi, oferindu-le multiple variante pentru exprimarea acordurilor necesare. Iar aici revenim la digitalizare şi vedem cum servicii online, precum OTPdirekt şi Smart Bank, ne-au ajutat să ajungem uşor la clienţii noştri.

• "Observăm o creştere a creditării către persoane juridice, la OTP Bank"

În cadrul OTP Bank se observă o creştere a creditarii către persoane juridice, cota de piaţă a băncii ajungând până la 3,3%, comparat cu 3% în decembrie 2017, respectiv 2,7% în decembrie 2016, ne-a spus preşedintele băncii.

Reporter: Cum a evoluat creditarea, la OTP Bank?

Laszlo Diosi: Creditarea a avut o evoluţie favorabilă, urmând tendinţa economiei din ultimul an. Vedem acest lucru pe întreaga piaţă. O creştere a încrederii populaţiei se traduce într-o creştere a consumului, iar creditarea nu poate lipsi din această ecuaţie. În primele 6 luni din 2018, OTP Bank România a continuat ritmul susţinut început în a doua jumătate a anului 2016.

Portofoliul creditelor OTP Bank România a crescut cu 8% în 2017 şi s-a menţinut la un nivel constant în al patrulea trimestru, susţinut de extinderea dinamică a segmentelor de retail şi corporate: 5%, respectiv 16% de la an la an. În cadrul segmentului retail, clienţii persoane fizice şi IMM-urile au fost principalele motoare de creştere pentru noi în 2017, cu 5%, res­pectiv 18% de la an la an. În ceea ce priveşte împrumuturile noi oferite de bancă anul trecut, vânzările de credite de nevoi personale au crescut cu 47%, iar creditele ipotecare cu 69%.

Observăm şi o creştere a creditării către persoane juridice, cota de piaţă a băncii ajungând până la 3,3%, comparat cu 3,0% în decembrie 2017, res­pectiv 2,7% în decembrie 2016.

Aceste rezultate, în ritmuri superioa­re pieţei, validează strategia de creştere organică a OTP Bank Româ­nia şi sunt cu atât mai remarcabile cu cât competiţia din sistemul bancar este una ridicată. Există o presiune evidentă pe reducerea marjelor aferente creditelor, în special în privinţa creditării către companii, cât şi pe creşterea ris­curilor la care băncile se expun. Putem da ca exemplu creditarea cu dobândă fixă, la nivele ale ratei dobânzii mai reduse decât echivalentul în dobânzi variabile, în contextul în care indicii de referinţă ROBOR au crescut de la 0,8% în vara anului 2017, la 3,5% în vara acestui an.

OTP Bank România a înregistrat o creştere a volumelor de credite noi fără să îşi asume riscuri suplimentare ori excesive, ceea ce face ca rezultatele să fie cu atât mai admirabile.

Pe termen mediu, şi vorbim aici de 6-18 luni, este de aşteptat ca nivelul creditării către persoane fizice să se tempereze, dar creditarea către persoa­ne juridice sperăm să îşi menţină ritmul de creştere.

Reporter: Care sunt rezultatele OTP Bank în ceea ce priveşte creditele ipotecare şi imobiliare?

Laszlo Diosi: Piaţa locală a intrat într-o fază matură a dezvoltării proiectelor imobiliare, iar acest lucru se resimte asupra creditării din acest sector. Vedem creşteri consistente pentru multe zone din ţară. Piaţa rezidenţială a urmat o ascensiune pozitivă în 2017, cu o ofertă de 53.301 unităţi, potrivit datelor preliminare ale INS. Vorbim de o creştere anuală de 2%, acesta fiind, de altfel, al 4-lea an consecutiv de creştere a ofertei rezidenţiale. Au fost înregistrate creşteri la nivel de dezvoltare de proiecte noi, iar nivelurile active ale cererii au crescut odată cu o creştere accelerată în medie a preţurilor.

Zona României centrale (+18%), zona de nord-vest (+ 10%) şi de vest (+7%) au înregistrat noi creşteri ale ofertei, în timp ce pentru Sud-Muntenia s-au menţinut volume stabile de livrări. Pentru celelalte regiuni vorbim de scăderi ale ofertei noi, iar cea mai mare reducere, de -9%, poate fi găsită în nord-estul României.

Din perspectiva finanţărilor persoanelor juridice care dezvoltă proiecte rezidenţiale, putem spune că am păs­trat apetitul de finanţare arătat în anul 2017. Există, totuşi, o atenţie sporită acordată locaţiei proiectului, experienţei şi expertizei dezvoltatorului imobiliar şi nu în ultimul rând capacităţii de absorbţie a pieţei vis-a-vis de ansamblul rezidenþial propus către vânzare.

Reporter: Care este evoluţia depozitelor la OTP?

Laszlo Diosi: Şi aici observăm o evoluţie favorabilă, ce putea fi intuită, de altfel, din înclinaţia românilor către economisirea clasică.

Volumul total al depozitelor OTP Bank România în 2017 a crescut cu 6% de la an la an şi cu 3% în trimestrul al patrulea. Creşterea anuală a fost sus­ţinută şi de intrările persoanelor fizice şi ale companiilor (4%, respectiv 10%).

OTP Bank România a reuşit această creştere sănătoasă prin corelarea ratelor de dobândă cu aşteptările clienţilor şi cu evoluţia indicatorilor macro (ROBOR). Astfel, ne numărăm printre băncile care au decis să alinieze ratele de dobândă la nivele competitive şi corecte pentru clienţii săi.

Pentru noi, responsabilitatea financiară a clienţilor este extrem de importantă, de unde toate eforturile noastre pe zona de educaţie financiară, dar şi misiunea de a îmbunătăţi constant pe zona de produse şi servicii de economisire. Cel mai recent exemplu este "Depozitul la Termen în lei constituit pe 7 luni", cu care reuşim să oferim una dintre cele mai eficiente dobânzi de pe piaţa bancară locală, de până la 3,2% pe an.

Reporter: Cum apreciati evoluţia programului Prima Casa?

Laszlo Diosi: Programul Prima Casă a fost şi continuă să fie un semnal foarte bun din partea autorităţilor de susţinere a dezvoltării tinerilor din România. A venit într-un moment foarte bun, aducându-şi aportul în activitatea de creditare, mai ales în perioada de criză, însă acest produs continuă să fie unul viabil, iar acest lucru îl vedem în rezultatele fiecărui nou an. Putem spune că acest program şi-a menţinut succesul comercial, cu aproape 240.000 de achiziţii de unităţi rezidenţiale începând din 2009 până în prezent. În cursul anului 2017 s-au acordat 23.437 garanţii.

Creditele prin Prima Casă au reprezentat circa o treime din totalul creditelor imobiliare acordate anul trecut de OTP Bank. În ceea ce priveşte 2018, este nevoie să aşteptăm finalul de an pentru a avea date concludente în acest sens.

Reporter: Mulţumesc!

A consemnat Emilia Olescu