Băncile din Franţa acceptă rostogolirea datoriilor Greciei

• Nicolas Sarkozy aşteaptă implicarea altor ţări

Băncile franceze au acceptat să participe la cel de-al doilea pachet de sprijin destinat Greciei, prin rostogolirea datoriilor. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a declarat, ieri, că guvernul de la Paris a ajuns la o înţelegere cu băncile din ţară pentru rostogolirea datoriilor Greciei, în condiţiile în care aceste instituţii creditoare sunt unii dintre cei mai mari deţinători de obligaţiuni guvernamentale elene, cu aproximativ 15 miliarde euro.

Nicolas Sarkozy le-a cerut şi altor state să urmeze exemplul Franţei, iar unele surse citate de presa străină arată că cele mai mari bănci şi asigurătorii din Germania analizează propunerea franceză.

"Am lucrat la acest lucru şi sperăm că alte ţări vor adera la propunerea noastră", a afirmat Nicolas Sarkozy.

Potrivit planului, băncile franceze sunt gata să reinvestească sau să rostogolească până la 70% din obligaţiunile guvernamentale elene pe care le deţin. "Nu vom lăsa Grecia să se prăbuşească, vom apăra euro, este în interesul tuturor", a spus Sarkozy.

La momentul la care deţinerile în obligaţiuni elene ale băncilor franceze vor ajunge la scadenţă, creditorii vor investi în titluri noi, cu maturitatea la 30 de ani.

Amintim că liderii europeni vor ca cel de-al doilea pachet de sprijin destinat Greciei să fie susţinut şi prin participarea creditorilor privaţi ai statului elen. Aceasta presupune rostogolirea voluntară a datoriilor, întrucât o eventuală participare obligatorie ar fi determinat agenţiile de rating să declare Grecia în faliment, măsură care ar putea devasta sistemul bancar al ţării.

Şi preşedintele francez a insistat asupra faptului că orice participare a băncilor trebuie să fie voluntară.

Comisia Europeană a confirmat, ieri, că este direct implicată în negocierile dintre autorităţile naţionale şi bănci privind implicarea sectorului privat în noul pachet de asistenţă financiară pentru Grecia.

Amedeu Altafaj, purtător de cuvânt al comisarului european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn, a anunţat că aşteaptă ca implicarea sectorului privat să fie substanţială, însă a refuzat să precizeze la ce sumă se va ridica partea de sprijin a acestui sector.

Parlamentul elen dezbate, în aceste zile, noile măsuri de austeritate propuse de Cabinetul condus de George Papandreou şi avizate de experţii instituţiilor creditoare internaţionale.

•

Euro a avut, ieri, un curs de 1,4266 dolari la ora 10.25, la New York, cu 0,6% mai mare decât vineri.

•

Zona euro vrea ca deţinătorii privaţi de obligaţiuni elene să rostogolească până la 30 miliarde de euro din datoria suverană a Greciei, ca parte a noului pachet de asistenţă financiară care, conform unor surse, s-ar putea ridica la 120 miliarde de euro.

•

Modalităţile de derulare a celui de-al doilea plan de ajutor pentru Grecia vor fi discutate "în următoarele două săptămâni", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, lăsând să se înţeleagă că este posibil să nu se ajungă la o soluţie la finele acestei săptămâni. "Liniile generale sunt încă discutate şi vor fi în continuare în discuţie în următoarele două săptămâni", a declarat Amadeu Altafaj, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru afaceri economice, Olli Rehn.

•

Băncile elene au pierdut, în acest an, circa 8% din depozitele clienţilor din sectorul privat, potrivit agenţiei de evaluare financiară Moody"s, care avertizează că aceste instituţii se vor confrunta cu un deficit grav de capital, dacă ieşirile vor ajunge la 35% din total. Conform Moody"s, retragerile s-au intensificat în lunile mai şi iunie, din cauza tensiunilor politice şi a incertitudinilor privind angajamentul autorităţilor europene de a continua finanţarea Greciei.

"Posibilitatea ca depozitele să scadă în continuare reprezintă un risc major, încrederea clienţilor fiind afectată de situaţia politică dificilă şi capacitatea Greciei de a-şi respecta obligaţiile financiare", arată Moody"s.