• IRSOP: "Comenzile noi au «căzut» în teritoriu negativ"
• "Este prima dată când cererea pentru export ajunge în zona negativă"
• Speranţele managerilor se topesc
• Numărul angajaţilor s-a contractat la nivelul cel mai redus din ianuarie 2017
• Pârvan: "Deşi avem comenzi în acest domeniu, nu le putem onora pe toate pentru că nu mai avem oameni cu care să lucrăm"
Activitatea din industrie a atins, în august, nivelul cel mai slab din ultimele şapte luni, arată Barometrul Industrial realizat de IRSOP şi SNSPA - Facultatea de Management. Creşterea a dispărut aproape în întregime, subliniază lucrarea, adăugând că nouă din unsprezece indicatori măsuraţi au înregistrat scăderi sau se află în contracţie.
Industria noastră are probleme majore şi din cauza conjuncturii europene, dar mai ales ca urmare a faptului că nu avem cu cine onora comenzile, pierzându-ne, astfel, clienţii, consideră Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), care ne-a explicat, recent: "Industria primeşte comenzi multe şi valoroase, dar, din păcate, se confruntă cu problema forţei de muncă. Astfel, deşi avem comenzi în acest domeniu, nu le putem onora pe toate pentru că nu mai avem oameni cu care să lucrăm. Statul plăteşte salarii mult mai bune decât industria şi una dintre marile noastre probleme este că salariul din administraţie este de cele mai multe ori dublu faţă de cel dintr-o întreprindere prelucrătoare care are termene, condiţii de calitate, muncă, în comparaţie cu sectorul administrativ unde nu se impun termene, nu se cere calitate, nu se cere nimic. Conform Eurostat, suntem prima ţară din Europa după numărul de angajări din administraţie. În concluzie, avem comenzi, avem valoare, mai avem industrie, dar nu avem cu cine să lucrăm, una din loviturile majore fiind gradul de salarizare, pe lângă pierderile de specialişti, tot mai mari de la an la an. De asemenea, peste 70% dintre muncitorii calificaţi în câteva meserii cheie, cum ar fi frezor, strungar etc., au mai mult de 50 de ani. Estimăm că această problemă este în creştere, ca urmare a faptului că numărul muncitorilor necalificaţi cu vârsta între 18 şi 30 de ani este mai mare decât a celor calificaţi, structura inversându-se pentru persoa-nele de peste 50 de ani".
Cristian Pârvan atrage atenţia asupra faptului că măsurile statului pentru sprijinirea industriei româneşti sunt zero, iar sistemul educaţional nu face nimic pentru formarea de specialişti în diverse domenii.
Volumul producţiei rămâne pozitiv, dar a coborât la 51 de puncte faţă de 56 în iulie şi se află, acum, lipit de pragul dintre creştere şi contracţie, evidenţiază Barometrul IRSOP.
Acesta arată: "Stocurile s-au menţinut, în luna august, la 47 de puncte, ca în iulie. Nivelul stocurilor se află în contracţie cvasi permanentă, pentru că producţia e redusă, cererea fluctuează, iar firmele evită cât mai mult costurile cu stocarea de mărfuri şi materii prime".
Comenzile noi au "căzut" în teritoriu negativ, la 49 faţă de 52 în iulie. "Scăderea creează vulnerabilitate pentru că ameninţă producţia din lunile care urmează şi erodează încrederea managerilor în afacere", atrag atenţia specialiştii IRSOP, apreciind: "Când scăderea cererii devine periculoasă, întrebarea cea mai importantă pentru firme este dacă au un răspuns rapid care poate contracara declinul".
Conform sursei citate, comenzile pentru export s-au contractat de la 54 la 47 de puncte, mai mult decât cele interne. Astfel, este prima dată când cererea pentru export cade în zona negativă.
Sursa citată menţionează: "Datele istorice ale Barometrului arată că, de obicei, contracţia cererii pentru export este episodică şi nu durează mai mult de două luni, ceea ce înseamnă că schimbările de conjunctură externă nu par să pericliteze exportatorii în mod durabil, iar exportul rămâne un motor rezilient al industriei româneşti".
Importurile de materii prime au continuat să scadă, de la 60 în iunie la 54 în iulie şi 51 în august, în contextul reducerii activităţii din ultimele trei luni.
În ceea ce priveşte numărul angajaţilor, acesta s-a contractat de la 50 în mai, la 47 în august, atingând nivelul cel mai redus din ianuarie 2017 până în prezent. Deşi piaţa muncii nu este foarte flexibilă, numărul angajaţilor din industrie răspunde sensibil la schimbările nivelului de activitate, mai ales când schimbările sunt negative, evidenţiază IRSOP.
Specialiştii citaţi susţin că destul de volatile sunt şi costurile de producţie, dar că acestea fluctuează în interiorul unui interval strâns, între 66 şi 70 de puncte în zona de expansiune: "Cu alte cuvinte, costurile se menţin la un nivel ridicat, cu mici urcări şi coborâri, în funcţie de nivelul activităţii şi de preţurile energiei şi materiei prime. În august, costurile se aflau la 67 de puncte faţă de 66 în iulie".
Preţurile încasate de firme pentru produse proprii au mai urcat cu un punct faţă de iulie, de la 57 la 58. Totuşi, valoarea indicatorului se află sub media ultimelor şapte luni, ceea ce înseamnă că firmele practică o politică de preţuri mai degrabă reţinută decât expansivă.
Barometrul IRSOP subliniază că speranţele managerilor se topesc, iar aşteptările lor pentru următoarele şase luni au ajuns la nivelul cel mai redus din ultimii doi ani. Indexul de optimism al managerilor a scăzut de la 59 la 56 de puncte şi se află acum cu 5 puncte sub media istorică.
Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare.
Principala teamă că nu vor reuşi, manifestată de manageri este legată de cerere. Încrederea privind comenzile noi peste 6 luni a scăzut de la 57 la 52, conform studiului citat, care arată că nimic nu afectează mai mult încrederea în viitor decât scăderea cererii curente. Declinul comenzilor creează sentimentul pierderii şi impresia că cererea va scădea în continuare, subliniază acesta.
Pentru moment, datele nu oferă niciun indiciu care ar putea sugera o redresare semnificativă a activităţii pe termen scurt, în condiţiile în care, în luna august, creşterea în industrie s-a apropiat de zero.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.09.2018, 09:07)
Asta se datoreaza in primul rand "DESTEPTILOR"care au desfintat scolile profesionale.Excroci ordinari!
1.1. Asa este dar... :))) (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de un guru în data de 25.09.2018, 09:19)
E exact cum spui dar fara x-ul ala si fara se datoreaza ( din cauza )
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.09.2018, 12:12)
Fals, salariile mici sunt cauza. Fara un salariu de 4-5.000 de lei lunar, nu ai nici un orizont aici. De aici in sus incepe discutia despre ce stii sa faci. DACa nu poti plati angajatii cu salarii decente, inseamna ca nu poti genera valoare adaugata. Dar patronii Romani o duc bine, case, masini, vacanta in strainatate, mofturi, pe spatele unor fraieri cu salarii mici. Acest scenariu s-a terminat.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 25.09.2018, 16:09)
Poate daca nu transformăm ștefan gheorghiu in SNSPA nu mai apăreau fantasmagoriile astea.