BAZĂ DE DATE DESPRE CĂLĂTORIILE ÎN UE ŞI ACCES LA APLICAŢII DE MESAGERIE Franţa şi Germania vor legi europene pentru controlul mai strict al cetăţenilor

Franţa şi Germania vor legi europene care să permită, în cadrul eforturilor antiteroriste, stocarea datelor despre persoanele care călătoresc în spaţiul UE şi obligarea operatorilor serviciilor de mesagerie să ofere acces, în baza unui mandat judiciar, la conţinutul conversaţiilor.

Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, s-a întâlnit, ieri, la Paris cu omologul său german, Thomas de MaiziPre, ca să discute despre intensificarea acţiunilor de combatere a terorismului.

"Împreună cu (ministrul de interne german) Thomas de Maiziere propunem ca executivul UE, Comisia Europeană, să studieze posibilitatea unui act legislativ care să uniformizeze drepturile şi obligaţiile tuturor operatorilor, indiferent dacă sediul juridic al acestora este sau nu în Europa", a declarat ministrul francez Bernard Cazeneuve la finalul întrevederii cu omologul său german.

Germania şi Franţa au propus crearea unei baze de date despre persoanele care intră şi circulă în spaţiul Uniunii Europene. "Vrem ajungerea la un acord în acest sens până la sfârşitul anului", a declarat Thomas de MaiziPre, citat de site-ul Tagesschau.de.

"Vrem să ştim cine vine în Europa, dacă are dreptul să rămână şi când a plecat din Europa. În acest moment, nu ştim", a argumentat Thomas de Maiziere, citat de Mediafax.

Această bază electronică ar urma să stocheze date privind vizele, privind potenţiale atacuri teroriste în Spaţiul Schengen, informaţii despre refugiaţi şi despre pasagerii curselor aeriene. "Credem că, după decizia Marii Britanii de ieşire din UE, este important să stabilim clar că Europa oferă soluţii mai bune statelor membre decât măsurile aplicate de naţiuni în mod unilateral, iar acest lucru include şi siguranţa internă şi externă", a subliniat Thomas de Maiziere.

În plus, Parisul şi Berlinul propun intensificarea cooperării la nivel european în materie de schimb de informaţii şi crearea unui instrument legal pentru obligarea operatorilor serviciilor de mesagerie să ofere acces la conţinutul conversaţiilor în cadrul investigaţiilor antiteroriste.

Mulţi terorişti, inclusiv militanţii reţelei Statului Islamic, folosesc servicii criptate de mesagerie în locul site-urilor de socializare, ca să evite interceptarea conversaţiilor. Bernard Cazeneuve a oferit drept exemplu al refuzului de cooperare cu autorităţile aplicaţia de mesagerie a companiei Telegram, argumentând că sunt necesare legi care să se aplice tuturor serviciilor online utilizate în spaţiul UE.

Telegram, înfiinţată de omul de afaceri rus Pavel Durov în 2013, se prezintă, potrivit agenţiei Reuters, drept un serviciu de mesagerie ultrasecurizat, toate conversaţiile fiind criptate. Caracteristici similare are şi aplicaţia WhatsApp, a companiei Facebook Inc.

Miniştrii de interne german şi francez au abordat şi problema extinderii proiectului pilot denumit ADEP, care permite transmisia automată de antecedente judiciare între servicii ale poliţiei. În prezent, şase state membre sunt incluse în acest proiect (Finlanda, Spania, Ungaria, Franţa, Irlanda şi Germania). Parisul şi Berlinul doresc extinderea lui la toate statele membre.