English
Aşteptările privind inflaţia în rândul consumatorilor din zona euro au scăzut "semnificativ", conform unui studiu publicat marţi de Banca Centrală Europeană, sporind solicitările pentru încetinirea ritmului majorării dobânzilor, informează Agerpres.
Aşteptările pentru următorii trei ani au scăzut la 2,5% în ianuarie, de la 3% în decembrie. Şi pentru următoarele 12 luni aşteptările au scăzut la 4,9% în ianuarie, de la 5% în decembrie, arată datele BCE.
Conform datelor preliminare publicate recent de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut mai puţin decât se estima în februarie, iar inflaţia de bază a crescut, sporind presiunile asupra Băncii Centrale Europene de a ţine sub control o inflaţie care este de patru ori mai mare decât ţinta sa de 2%.
Rata anuală a inflaţiei în cele 20 de ţări din zona euro a încetinit la 8,5% în februarie, de la 8,6% luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este peste estimările analiştilor, care mizau pe un nivel al preţurilor de 8,2%.
Este a patra lună consecutivă în care s-a raportat o încetinire a preţurilor în zona euro, după ce în octombrie se înregistrase un nivel record, de 10,6%.
Scăderea aşteptărilor privind inflaţia în următorii trei ani este cea mai semnificativă în Germania, unde consumatorii estimează acum un nivel al preţurilor aproape de ţinta BCE de 2%. În Ţările de Jos, consumatorii estimează acum un nivel al preţurilor de 3%.
De asemenea, studiul BCE indică pentru următoarele 12 luni o creştere a aşteptărilor privind evoluţia economiei şi a scăderii şomajului.
Gospodăriile se aşteaptă ca venitul lor nominal să urce cu 1,3% în următoarele 12 luni, un avans modest ţinând cont de evoluţia preţurilor, dar peste nivelul de 1% în decembrie.
Oficialii BCE se aşteaptă în 2023 la o creştere nominală a salariilor de aproximativ 5%, cel mai rapid ritm din ultimii ani.
Mai mulţi oficiali au avertizat recent că majorările de dobândă ale BCE vor trebui să continue până când inflaţia de bază va începe să scadă şi să se îndrepte spre ţinta BCE de 2%.
În 2 februarie, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 3,00%, 3,25% şi, respectiv, 2,50% începând cu data de 8 februarie 2023.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.03.2023, 07:15)
Noi romanii suntem obisnuiti cu inflatia. Cu inflatia la leu, cand faceai toate tranzactille mai importatnte in $ sau EUR. Si iti tineai economiile in EUR, care de obicei cresteau fata de leu.
Acum nu stiu ce vrajitorie au facut bancile centrale si guvernele, dar peste tot e inflatie. Nu mai e o moneda stabila. Ma gansdesc oare cat timp oamenii vor mai fi de acord sa imprumute guvernele si sa faca depozite la dobanzi negative? Numai pe povestea de adormit copiii ca inflatia va fi 7 ba nu 9 etc?(momentan e 14% pana acum).
Dupa cum vad eu treaba, ar trebui facute 2 lucruri: dobanzile peste inflatie, ca sa incurajeji populatia sa economiseasca, iar guvernele sa-si faca putin ordine in cheltuieli, macar sa nu mai creasca datoria mai repede ca si PIB ul. Sigur ca asta ar insemna recesiune , scazand consumul, dar s-ar stabiliza din nou monezile si apoi ar scadea dobanzile , scazand dobanzile pe bune, din cerere si oferta nu din pix, s-ar relansa economia. Recesiunea e un rau necesar. Si firesc. Oricine are nevoie de o pauza, inclusiv economia. Dar guvernele si bancile centrale refuza sa faca ceea ce si ei stiu ca e necesar, numai sa evite aceasta recesiune(care poate oricum va veni).
Concluzia: banii sunt trash, nu iti da nimeni un pret corect pe ei dc ii dai imprumut,ii inchiriezi altfel spus, probabil sunt prea multi in sistem , de-asta. Si concluzia 2: bancile centrale mint, iar guvernele sunt out of control cu imprumuturile. Drumul pe care mergem acum duce la un lucru , care va fi brusc: pierderea totala a increderii in bani, si in capacitatea statelor de a rambursa imprumuturile. De-asta se vb deja de monezile electronice la ECB, FED, CHINA. Pt ca in acel moment trebuie sa tiparesti alti bani. Cam cum a fost la noi in anii 90 cand s-au schimbat bancnotele de 1.000.000 cu altele de 100 de lei. Sau in 1947 cand comunistii au schimbat peste noapte un singur salariu de muncitor in bancnote noi. Restul la gunoi.
Eu nu-mi tin decat f putini bani cash. Nu ca as avea f multi, dar ce am economisit nu vreau sa=i pierd, nici incet,incet nici brusc.