BCR CERCETARE: "Sentimentul din piaţa titlurilor de stat rămâne pozitiv pentru licitaţiile Ministerului de Finanţe"

Sentimentul din piaţa titlurilor de stat rămâne pozitiv pentru licitaţiile Ministerului de Finanţe, arată analiştii BCR Cercetare într-un raport. Aceştia punctează că după o scădere a randamentelor la finalul săptămânii trecute a urmat o creştere a acestora la începutul săptămânii curente care a şters o parte a câştigurile anterioare în preţul titlurilor de stat. Ieri, Ministerul de Finanţe a împrumutat 500 milioane lei de la bănci într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2026, la o dobândă de 3,01% pe an. Volumul total al cererii ieri a fost de 532 milioane de lei. Analiştii se aşteptau la o alocare suplimentară din partea MFP, însă Ministerul a atras doar suma din prospect.

Analiştii BCR precizează: "Sentimentul rămâne pozitiv, susţinut de două licitaţii bune ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP) la începutul acestei săptămâni, una pentru obligaţiuni cu scadenţa în 2028 şi una pentru certificate de trezorerie pe şase luni. Cererea investitorilor a fost ridicată la ambele licitaţii, depăşind de aproape două ori suma planificată a fi emisă de MFP. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor guvernamentale în lei pe 10 ani şi cele pe 3 ani a rămas aproape neschimbată faţă de sptămâna trecută, în jur de 47 puncte de bază. Diferenţialul de randament între titlurile suverane pe 10 ani în lei faţă de cele similare în zloţi a scăzut cu 18 puncte de bază în ultima săptămână până la 197 puncte de bază. Pieţele globale au fost influenţate de două evenimente majore: victoria lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale din SUA şi anunţul unor companii farmaceutice privind o eficacitate de peste 90% a unui vaccin anti COVID-19 aflat într-o fază avansată de testare. Ca urmare, randamentele obligaţiunilor germane au crescut puternic după ce optimismul privind evoluţiile economice viitoare ce a redus cererea pentru activele considerate sigure".

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, declara la începutul săptămânii că necesarul de finanţare record din acest an, de 138 de miliarde de lei, este acoperit în proporţie de 97%. Ministrul a exclus de altfel un acord cu FMI spunând că "nu avem nicio problemă de finanţare". Necesarul de finanţare a fost asigurat cu mare ajutor din partea BNR care a furnizat lichiditate instituţiilor de credit pentru finanţarea corespunzătoare a economiei reale şi a sectorului bugetar. De menţionat că randamentul titlurilor de stat ale României cu maturitatea 10 ani au scăzut în ultimele săptămâni la minimele ultimilor patru ani. La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienţilor nebancari a continuat să scadă în trimestrul trei, coborând la finele său la minimul ultimilor aproape 3 ani.

• BNR avertizează cu privire la reintrarea economiei în teritoriul contracţionar. O evoluţie în W este posibilă din cauza restricţiilor şi noului val pandemic

Ieri, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) s-a reunit în cadrul celei de-a şasea şedinţe de politică monetară din 2020 şi a decis păstrarea ratei de dobândă de politică monetară la nivelul minim istoric de 1,50%. De asemenea, banca centrală a menţinut nivelul ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în RON ale instituţiilor de credit la 8%, însă a avertizat cu privire la posibilitatea reintrării economiei în recesiune. Astfel, BNR a scăzut nivelul ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit de la 6% la 5% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2020, eliberând peste 340 de milioane de euro către băncile comerciale şi mediul privat.

Andrei Rădulescu, economist şef la Banca Transilvania, precizează că deciziile de politică monetară de ieri au fost influenţate de decelerarea inflaţiei în limita inferioară a intervalului ţintă (2,2% în octombrie) şi de persistenţa crizei sanitare care a determinat reintroducerea unor restricţii pentru contracararea pandemiei, restricţii cu impact la nivelul activităţii economice pe termen scurt.

"Considerăm că banca centrală va continua să fie activă pe piaţa monetară, pe piaţa titlurilor de stat şi pe piaţa valutară pentru contracararea factorilor de risc la adresa stabilităţii preţurilor şi stabilităţii financiare, aspecte fundamentale pentru creşterea economică sustenabilă", spune Rădulescu.

BNR arată în comunicatul ce detaliează gândirea din spatele deciziilor de ieri că "economia globală şi cea europeană au cunoscut o revenire puternică, deşi parţială, în trimestrul III, cu sprijinul politicii fiscale şi al politicii monetare, însă perspectiva acestora pe orizontul apropiat de timp s-a deteriorat vizibil, sub impactul noului val pandemic şi al intensificării măsurilor restrictive asociate".

Banca Naţională arată că, pe plan intern, datele şi informaţiile apărute după şedinţa de politică monetară a CA al BNR din luna august evidenţiază de asemenea o redresare peste aşteptări a economiei pe parcursul verii, susţinută de programele guvernamentale şi de măsurile de politică monetară ale BNR, revenire "care se va întrerupe însă probabil spre finele acestui an, sau chiar se va inversa uşor, pe fondul recrudescenţei pandemiei şi al restricţiilor de mobilitate".

"Cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată arată o redresare mai consistentă a economiei în trimestrul III decât cea anticipată anterior, deşi inegală din perspectivă sectorială. Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto au revenit în teritoriul pozitiv ca dinamică anuală, reapropiindu-se de volumele din februarie sau chiar depăşindu-le, în timp ce variaţia anuală a serviciilor prestate populaţiei a rămas negativă, diminuată totuşi la o treime faţă de cea din trimestrul anterior. Totodată, creşterea anuală a volumului lucrărilor de construcţii s-a accelerat uşor, iar producţia industrială şi comenzile noi din industria prelucrătoare au recuperat o mare parte a declinului din trimestrul II, în timp ce investiţiile străine directe nete au consemnat o scădere amplă în iulie-august, în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În acelaşi timp, dinamica anuală a deficitului comercial s-a reamplificat în luna septembrie, după comprimarea din primele două luni ale trimestrului III", se arată în comunicatul BNR.

Date publicate ieri de INS arată că, în septembrie, indicele producţiei industriale a crescut cu 1,5% lună/lună, temperând contracţia anuală la -2,8% de la un nivel de -3,7% an/an în august. Această evoluţie s-a situat peste mediana prognozată de analiştii care au răspuns la sondajul Bloomberg de -4,2% şi sub estimarea BCR Cercetare de -1,9%, influenţată şi de revizuirile seriei de date istorice.

"Sectorul industrial a înregistrat un ritm de creştere de +26,3% trimestru/trimestru în trimestrul trei din 2020 după o contracţie de -22,7% înregistrată în trimestrul al doilea 2020, în linie cu aşteptările noastre. În industria prelucrătoare contracţia s-a redus la -2,1% an/an în septembrie faţă de -4,6% an/an în august după ce evoluţia lunară a înregistrat un avans de +2,0%. Cererea externă a susţinut semnificativ industria prelucrătoare în trimestrul trei din 2020, producţia accelerând cu 30,9% trimestru/trimestru după o contracţie de -24,6% în trimestrul doi", arată analiştii BCR.