BERD NE STABILEŞTE PRIORITĂŢILE: Climatul investiţional, infrastructura şi energia sunt priorităţile pentru 2013

Îmbunătăţirea climatului investiţional prin eliminarea birocraţiei şi procedurilor pentru obţinerea diferitelor licenţe de către companii este principala prioritate pentru care ţara noastră ar trebui să-şi concentreze eforturile, potrivit Raportului de Tranziţie pentru 2012 al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Reforma administrativă ar trebui completată prin accelerarea procesului de privatizare în sectoare cheie ale economiei, prin îmbunătăţirea reţelelor de transport şi prin continuarea procesului de flexibilizare a pieţei muncii.

"Cum legislaţia necesară pentru parteneriatele public-private a fost adoptată, autorităţile ar trebui să se concentreze asupra atragerii inves­ tiţiilor private şi a know-how-ului în proiecte de infrastructură pentru transport", precizează BERD.

Raportul semnaleză şi o serie de probleme cărora administraţia de la Bucureşti ar trebui să le răspundă.

Economia naţională este încă vulnerabilă la evoluţia zonei euro, dar şi la modificările de preţuri pentru produsele agricole şi petrol, care au determinat şi creşterea inflaţiei, iar sectorul fiscal nu este suficient consolidat. În schimb, potrivit aceluiaşi studiu, integrarea ţării noastre în zona euro atenuează impactul negativ al instabilităţii financiare globale.

Atenţionările mai vizează întârzierea privatizărilor din energie, căi ferate şi industria chimică, implementarea legii de liberalizare a pieţei de energie prin asigurarea unui mediu competitiv şi cadrul de contractare în sectorul public.

BERD semnalează încă odată că, asemenea Bulgariei, România a înregistrat întârzieri în privinţa măsurilor de liberalizare a sectorului energetic şi eliminare a preţurilor reglementate. Mai mult, banca sub­ liniază că intrarea Hidroelectrica în insolvenţă în această vară a întârziat privatizarea parţială a companiei. "Cu toate acestea, în ambele ţări au fost operate la mijlocul anului modificări la legislaţia din energie care, odată implementate, ar trebui să rezolve o parte din problemele ridicate de organismele UE", precizează BERD, făcând referire la avertismentele Comisiei Europene împotriva României şi Bulgariei privind liberalizarea în energie.

• BERD: Creşterea economică a României ar pierde 2% din PIB la un an după o scădere de 1% în zona euro

Creşterea economică trimestrială a României ar pierde 2% din PIB la un an după ce producţia economică din zona euro s-ar contracta, tot trimestrial, cu 1%, estimează BERD.

Dintre statele din regiune, Ucraina ar înregistra o pierdere de 3,7% din producţie, iar Polonia ar fi mai puţin afectată (0%), potrivit Raportului.

O intensificare puternică a crizei din zona euro, cu probabilitate medie de materializare, ar avea un impact major asupra României, fiind posibilă o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%.

BERD anticipează încetinirea creşterii economice la sub 1% din PIB în acest an, urmată de o creştere modestă în 2013, reflectând atât efectele de bază - agricultura nu va repeta în acest an performanţele record din 2011 - cât şi înrăutăţirea perspectivelor economice pe principalele pieţe de export şi posibile turbulenţe pe pieţele de credit.

România se numără printre ţările cu cele mai mari expuneri economice şi financiare la criza din zona euro, prin exporturi, investiţii străine directe venite din statele euro şi finanţarea datoriei pe termen scurt din surse euro. Astfel, indicele expunerii României astfel calculat (exporturi plus investiţii plus finanţarea datoriei) se ridică la aproa­ pe 60% din PIB, uşor peste gradul de expunere a Poloniei, dar cu mult mai scăzut decât în cazul Ungariei (aproape 120% din PIB) sau Bulgariei (peste 110%).

În acelaşi timp, economiile din Europa de Sud-Est care înregistrea­ ză intrări importante de remiteri din statele de la "periferia" zonei euro pot bifa un risc suplimentar la criză. În cazul României, remiterile de la periferia zonei euro au totalizat la nivelul anului 2010 2% din PIB-ul din acel an, reprezentând însă cea mai mare parte din totalul banilor trimişi în ţară. Procentajul este cel mai ridicat în rândul statelor membre UE din Europa Centrală şi de Est plus Croaţia, fiind depăşit numai de nivelurile din Maroc (aproape 3% din PIB) şi Albania (aproximativ 9% din PIB).

Totodată, în economiile mai mari din Europa de Sud-Est, precum România, Bulgaria şi Serbia, creşterea creditului nu şi-a revenit în totalitate după criza financiară din 2008-2009 şi s-a menţinut de atunci la niveluri apropiate de zero. Pentru România şi Serbia, cifrele negative privind evoluţia creditului în luna august după câteva luni de creştere modestă sugerează că turbulenţele din zona euro au blocat orice revenire a pieţelor de credit, fie ea şi modestă, notează BERD.

Cu toate acestea, perspectivele României pe termen mediu rămân favorabile, datorită economiei diversificate şi potenţialului ridicat de convergenţă, din moment ce PIB-ul per capita ajustat la standardele puterii de cumpărare este potrivit datelor Eurostat mai puţin de jumătate din media UE, se spune în raportul BERD.