Bilanţul primului an de jocuri de noroc on-line în România Opinia specialistului juridic

Deşi jocurile de noroc la distanţă au fost reglementate în legislaţia română încă din decembrie 2010, fără a intra în detalii, amintim că legislaţia în vigoare la acea vreme conţinea prevederi a căror compatibilitate cu dreptul european era discutabilă, precum şi unele condiţii imposibil de îndeplinit de către operatorii de jocuri de noroc online. Din acest motiv, timp de 4 ani, niciun operator nu a putut obţine licenţa de organizare şi autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc la distanţă în România.

Primii paşi către crearea unui cadru legislativ funcţional pentru piaţa jocurilor de noroc online au fost făcuţi în decembrie 2014, când Guvernul a modificat în mod substanţial legislaţia jocurilor de noroc prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 92/2014 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative ("OUG 92/2014"). Modificarea a fost una parţială însă, deoarece OUG 92/2014 a modificat doar legislaţia primară în domeniul jocurilor de noroc - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc ("OUG 77/2009"), fără însă a veni cu un set de norme metodologice pentru punerea în aplicare a noii reglementări.

Recent, normele metodologice au fost aprobate de Guvern prin Hotărârea nr. 111/2016, acestea fiind publicate în Monitorul Oficial al României în data de 26 februarie 2016 ("Normele Metodologice").

Legea nr. 124/2015 - deschiderea efectivă a pieţei jocurilor de noroc on-line

În iunie 2015, România a permis operatorilor accesul efectiv pe piaţa jocurilor de noroc online prin legea de aprobare a OUG 92/2014 (Legea nr. 124/2015), prin intermediul căreia a fost reglementată posibilitatea obţinerii unui drept temporar de operare a jocurilor de noroc la distanţă. O asemenea măsură tranzitorie era necesară, dată fiind imposibilitatea de a obţine la acea vreme licenţa şi autorizaţia pentru jocuri de noroc la distanţă (în lipsa normelor metodologice).

Fiind conceput ca un instrument care să atragă încasarea rapidă de venituri la bugetul de stat, acordarea dreptului temporar de operare a fost condiţionat de achitarea unor taxe aferente activităţii operatorului în România începând cu 24 decembrie 2010. Plata taxelor avea drept efect exonerarea de răspundere penală şi fiscală a operatorilor care au desfăşurat activitatea de jocuri de noroc la distanţă oricând începând cu data de 24 decembrie 2010 fără a deţine o licenţă (când a fost pentru prima dată reglementată în România), amnistia acoperind perioada anterioară datei de la care a devenit efectiv dreptul temporar de operare.

Dreptul temporar de operare a fost acordat operatorilor iniţial până la data de 31 decembrie 2015, termenul fiind ulterior prelungit la un an calculat de la data acordării. Această extindere a validităţii dreptului temporar a fost expres prevăzută şi în Normele Metodologice. Operatorii cărora le-a fost acordat dreptul temporar de operare vor fi nevoiţi să obţină licenţa şi autorizaţia de funcţionare înainte de data expirării dreptului lor temporar, în caz contrar fiind nevoiţi să închidă operaţiunile până la data obţinerii acestora (prima zi a lunii următoare celei în care este aprobată documentaţia).

Stadiul actual. Limitări/problematici ale prezentei reglementări

Până în prezent, dreptul temporar de a organiza jocuri de noroc la distanţă în România a fost obţinut de 21 de operatori, în două cazuri fiind însă ulterior anulat de către ONJN. Trebuie menţionat că fereastra de oportunitate oferită de Legea 124/2015 s-a închis, după data de 10 septembrie 2015 nemaifiind posibilă achitarea taxelor de către alţi operatori interesaţi să beneficieze de prevederile privind amnistia penală şi fiscală. În acord cu noua reglementare, toţi operatorii care au oferit jocuri de noroc la distanţă începând cu 24 decembrie 2010 şi care nu au beneficiat de amnistia oferită de Legea 124/2015 vor fi trecuţi pe o listă neagră întocmită de Oficiul Naţional al Jocurilor de Noroc ("ONJN"). Practic, activitatea de a fi oferit jocuri de noroc la distanţă fără a deţine o licenţă în acest sens este calificată drept infracţiune, iar consecinţa principală a introducerii operatorului pe această listă constă în imposibilitatea de a obţine licenţă de organizare în România până la data clarificării situaţiei operatorului şi excluderea sa din lista neagră.

După intrarea în vigoare a Normelor Metodologice, reglementarea actuală privind jocurile de noroc la distanţă în România permite licenţierea şi autorizarea operatorilor de jocuri de noroc online, însă o face într-un mod restrictiv. În acest sens, menţionăm că, în contextul actual, vor fi eligibili pentru obţinerea unei licenţe pentru jocuri de noroc la distanţă doar următoarele categorii de operatori: (1) operatorii care au obţinut dreptul temporar de operare în baza Legii 124/2015, (2) operatorii care, deşi nu au solicitat acordarea dreptului temporar de operare, au achitat taxele prevăzute de Legea 124/2015, beneficiind de prevederile privind amnistia penală şi fiscală, cu condiţia de a fi încetat oferirea de jocuri de noroc online, şi (3) operatorii care nu au oferit jocuri de noroc la distanţă în România după data de 24 decembrie 2010. Restul operatorilor se va regăsi pe lista neagră întocmită de ONJN, neavând dreptul de a solicita licenţă de organizare a jocurilor de noroc la distanţă până ce îşi vor clarifica situaţia în faţa organului de reglementare.

Având în vedere această limitare, pentru a permite dezvoltarea organică a pieţei de jocuri de noroc la distanţă, organele de reglementare trebuie să depună un nou efort legislativ astfel încât să permită accesul pe piaţa din România şi a altor operatori interesaţi, dar care, din varii motive, au pierdut scurta oportunitate oferită de Legea 124/2015. Un asemenea efort ar depăşi însă capacitatea de legiferare a ONJN-ului, fiind necesar un instrument legal care să garanteze operatorilor interesaţi exonerarea de orice răspundere penală sau fiscală, similar amnistiei prevăzute de Legea 124/2015, chiar dacă o asemenea soluţie va fi oferită contra unor taxe mai mari decât cele prevăzute de legea din 2015.

Este, de asemenea, de aşteptat ca Preşedintele ONJN să aprobe ordinul privind conţinutul rapoartelor şi accesului la informaţii transmise de către organizatorii de jocuri de noroc la distanţă, acesta fiind notificat Comisiei Europene sub nr. 2015/500/RO, iar perioada de status quo fiind epuizată din data de 26 noiembrie 2015. Intrarea în vigoare a acestui ordin va oferi operatorilor un tablou legislativ complet, în special cu privire la condiţiile tehnice necesar a fi îndeplinite de platformele de joc ce urmează a fi implementate pe piaţa din România.

Trebuie menţionat însă că, în conformitate cu art. 156 alin. (4) din Normele Metodologice, operatorii care au obţinut dreptul temporar de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc la distanţă în baza Legii 124/2015 vor continua să-şi desfăşoare activitatea cu respectarea condiţiilor stabilite la data acordării dreptului până la obţinerea licenţei. Ca atare, se poate susţine de principiu că prevederile referitoare la condiţiile tehnice, cele privitoare la platforma de joc, sistemul informatic sau conturile de joc prevăzute în Normele Metodologice vor fi pe deplin aplicabile doar după obţinerea licenţei de organizare şi a autorizaţiei de exploatare de către operatorul de jocuri de noroc la distanţă.

Pe lângă licenţierea şi autorizarea operatorilor de jocuri de noroc la distanţă cărora urmează să le expire dreptul temporar de operare, e de aşteptat un val de cereri pentru acordarea licenţelor clasa a 2-a către operatorii economici cu activităţi conexe în domeniul jocurilor de noroc la distanţă şi care au o legătură contractuală cu operatori de jocuri de noroc ce urmează a demara procesul de licenţiere. Astfel, operatorii economici care oferă management şi facilităţi de găzduire pe platforma lor de jocuri, producătorii şi distribuitorii de software specializat jocurilor de noroc, procesatorii de plăţi, afiliaţii, certificatori şi auditori vor fi obligaţi să obţină licenţă de la Comitetul de Supraveghere al ONJN pentru desfăşurarea acestui gen de activităţi, în caz contrar operatorul neavând posibilitatea de a le utiliza serviciile pe teritoriul României.

Normele Metodologice reglementează o perioadă de graţie de 90 de zile de la data intrării în vigoare pentru operaţiunile de vânzare, cumpărare, închiriere sau alte asemenea, în temeiul cărora se obţine dreptul de folosinţă a mijloacelor de joc, inclusiv pentru dezvoltatorii de software. În schimb, ceilalţi operatori care desfăşoară activităţi conexe jocurilor de noroc la distanţă sunt omişi de această prevedere. Credem totuşi că se poate susţine faptul că aceştia beneficiază de o perioadă de graţie implicită prin prisma dispoziţiilor tranzitorii prevăzute pentru operatorii care deţin dreptul temporar de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc la distanţă în baza Legii 124/2015.