BNR a primit anul trecut 107 de cereri scrise pentru accesul la informaţii de interes public

Banca Naţională a României (BNR) a primit, anul trecut, 107 cereri scrise, formulate cu invocarea dreptului de acces la informaţii de interes public, reglementat prin Legea nr. 544/2001, potrivit Raportului privind accesul la informaţiile de interes public şi activitatea de soluţionare a petiţiilor pe 2018 al BNR.

Dintre cele 107 de cereri, 8 au fost formulate de reprezentanţi ai mass-media.

Conform Raportului, BNR a primit anul trecut 2.553 cereri/sesizări scrise a căror soluţionare a fost evaluată din perspectiva Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată prin Legea nr. 233/2002, dintre care 1.815 adresate direct centralei BNR şi 738 la nivelul reţelei teritoriale a băncii, compusă din 6 sucursale regionale şi 13 agenţii, conform Agerpres.

În 2018, banca a primit 446 cereri verbale adresate de vizitatori la Punctul de informare - documentare (PID), pe parcursul programului de lucru cu publicul, respectiv luni, marţi, joi şi vineri în intervalul orar 8:30-16:15 şi, potrivit legii, o zi pe săptămână - miercuri în intervalul orar 8:30- 18:30.

De asemenea, BNR a primit 1084 cereri adresate telefonic prin utilizarea liniilor puse la dispoziţia publicului, afişate pe pagina web a instituţiei în cadrul secţiunii dedicate informării publice. Acestea reprezintă, în medie, puţin peste 4 apeluri/zi lucrătoare.

În ceea ce priveşte cele 107 de cereri scrise, formulate cu invocarea dreptului de acces la informaţii de interes public, BNR precizează că au vizat cu precădere următoarele domenii de interes precum: autorizarea funcţionării unor instituţii de credit/instituţii financiare nebancare şi informaţii înscrise în Registrele BNR; protocoale încheiate între Banca Naţionala a României şi alte instituţii; nivelul cursurilor valutare calculate şi comunicate de banca centrală şi evoluţia acestora în timp; clarificări cu privire la aplicarea/interpretarea cadrului legal emis sau administrat de banca centrală; informaţii şi sesizări privind instituţii de credit, instituţii financiare nebancare şi alte entităţi înscrise în Registrele BNR; date statistice privind veniturile băncilor din România; rata dobânzii de referinţă comunicată de banca centrală, dobânda legală, alte dobânzi din sistemul bancar; prevederi legislative şi informaţii privind utilizarea monedelor virtuale; preschimbarea unor însemne monetare; date statistice privind creditele acordate de creditorii profesionişti; reglementări BNR incidente politicilor de creditare ale creditorilor profesionişti; contracte încheiate între BNR şi diverşi furnizori de servicii; salarizarea angajaţilor BNR; Muzeul Tezaurului BNR de la Tismana, conform Agerpres.

BNR menţionează că, din totalul celor 107 de cereri scrise de informaţii de interes public formulate cu invocarea Legii nr. 544/2001, 70 de cereri au fost soluţionate favorabil, în sensul că pentru 59 dintre acestea au fost furnizate informaţiile solicitate, iar 11 dintre cereri au fost tratate ca petiţii şi, din această perspectivă, au fost oferite clarificări relevante, în contextul în care aspectele vizate de solicitanţi nu se încadrau în sfera de reglementare a Legii nr. 544/2001 expres invocate.

Pentru 34 solicitări au fost transmise, conform legii, rezoluţii de respingere, motivate de faptul ca în cazul a 26 de cereri informaţiile solicitate se încadrau în categoria celor exceptate de la liberul acces al cetăţenilor, iar pentru 8 dintre cereri informaţiile solicitate nu erau disponibile în cadrul BNR. Trei cereri au fost redirecţionate către alte instituţii.

Conform raportului, cele 26 de cereri pentru care au fost furnizate rezoluţii de respingere pe considerentul încadrării informaţiilor pretinse în categoria celor exceptate de la liberul acces au vizat următoarele aspecte: copii după notificările/autorizaţiile de funcţionare ale unor instituţii financiare; eventuale popriri înfiinţate asupra conturilor unor instituţii de credit; textul anumitor protocoale încheiate de BNR cu alte instituţii; sancţiuni dispuse de BNR împotriva unei persoane, ca urmare a atacului speculativ asupra leului din anul 2008; salariile şi veniturile unor anumite categorii de angajaţi ai BNR, scrie Agerpres.