BNR, ferm contra creşterii consumului

Anul trecut inflaţia a înregistrat "un uşor derapaj" (cum îi place guvernatorului BNR să afirme) de 0,1 puncte procentuale peste ţinta stabilită la 7,5%. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, susţine că BNR nu a fost descurajată de depăşirea ţintei pentru că dezinflaţia la nivelul inflaţiei de bază a fost peste aşteptări anul trecut, de la 8,3% în 2004 la 5,6% în 2005, precum şi pentru că media inflaţiei pe parcursul anului trecut a fost de 9% în scădere cu 2,9 puncte procentuale faţă de anul anterior.

BNR menţine ţinta la 5% (cu o marjă de eroare de un punct procentual) pentru anul în curs şi de 4% pentru anul viitor.

Mugur Isărescu, gevernatorul Băncii Naţionale a României, a declarat că BNR nu va relaxa politica monetară şi va folosi toate instrumentele de care dispune ca să atingă cele două ţinte. Guvernatorul a estimat însă că la finele anului ţinta va fi de 6,5% - 6,6%. Chiar şi aşa, guvernatorul apreciază că abaterea de la tintă în acest an "nu va afecta traiectoria de dezinflaţie şi în 2007 inflaţia se va apropia chiar de 4%".

BNR mizează pe temperarea excesului de cerere şi pe impactul politicilor monetare asupra inflaţiei de bază (preţuri care nu sînt administrate) în luptă cu inflaţia, şi nu se bazează deloc pe scăderea preţului la materiile prime din export sau pe scăderea preţurilor la produsele interne volatile.

Guvernatorul BNR susţine că excesul de cerere va fi diminuat sensibil pe parcursul anului acesta, iar anul viitor am putea asista chiar la un deficit de cerere.

Printre indicatorii pe care îi are BNR în vedere, în lupta cu inflaţia, se regăsesc creditul neguvernamental, raportul dintre consum şi economisire (în sensul creşterii economisirii şi descurajării împrumutului) şi cursul de schimb.

Domnul Isărescu a menţionat chiar că viteza de creştere a creditului imobiliar devine îngrijorătoare. În acest sens, BNR va face o serie de studii şi nu exclude implementarea unor măsuri în acest domeniu.

Guvernatorul a menţionat că temperarea creşterii salariilor va ajuta foarte mult BNR în atingerea ţintei de inflaţie.

Banca Centrală nu are însă nici un control asupra politicii fiscale şi salariale, asupra evoluţiei preţurilor la petrol şi gaze naturale, asupra preţurilor administrate şi preţurilor volatile la produsele autohtone.

• BNR explică de ce a ratat ţinta anul trecut

Modificările neanticipate în dimensiunea şi calendarul ajustărilor aplicate preţurilor administrate, alături de persistenţa excesului de cerere, majorarea preţurilor volatile mult peste prognozele BNR şi deteriorarea anticipaţiilor inflaţioniste, sînt menţionate de guvernator la capitolul cauze ale depăşirii intervalului de variaţie.

Excesul de cerere a fost alimentat pe de o parte de creşterea salariului net ca urmare a introducerii cotei unice de impozitare şi indexărilor acordate în sectorul bugetar, iar pe de altă parte de expansiunea creditului neguvernamental, în pofida măsurilor de temperare a ritmului de creştere a acestuia. Produsele cu preţuri volatile care au contribuit la inflaţie au fost legumele, fructele şi ouăle (al căror preţ a fost determinat de factori conjuncturali). De asemenea, o contribuţie a avut şi majorarea preţului la combustibilii din import.

Totuşi, scăderea mai accentuată a inflaţiei de bază la finele anului trecut a compensat parţial creşterile neaşteptat de mari ale preţurilor administrate şi volatile.