Încheierea unui acord extern are un caracter preventiv, pentru limitarea efectelor negative ale crizei economice în România, a declarat ieri premierul Emil Boc. Domnia sa a adăugat: "Nu suntem astăzi în situaţia dramatică de a avea nevoie disperată, de pe o zi pe alta, de bani, dar dacă ne pregătim din timp, limităm efectele negative ale crizei. Mă refer aici la două componente majore: păstrarea cursului euro-leu la un nivel suportabil pentru economie şi pentru populaţie şi, de aici, nevoia ca românii să-şi poată rambursa creditele pe care le au la bănci. Acest împrumut, va avea menirea ca în proporţie de peste două treimi să meargă la Banca Naţională a României, aceşti bani vor fi păstraţi pentru consolidarea rezervelor Băncii Naţionale, pentru a putea menţine cursul euro-leu la un nivel suportabil pentru economie şi pentru populaţie. Nu merg, deci, aceşti bani să-i cheltuim în stradă sau în altă parte, merg să consolidăm rezervele Băncii Naţionale. Al doilea aspect este relansarea creditării în România. Ştiţi bine că astăzi, practic, activitatea de creditare fie este blocată, fie este extrem de scumpă".
Acest împrumut, care va merge spre Banca Naţională, în proporţie de două treimi, va permite să se elibereze o parte din rezervele minime obligatorii, evident după o discuţie cu Banca Naţională şi în ce procente, bani care să intre în economia românească pentru a susţine creditarea.
Emil Boc a mai spus: "Evident că înainte de aceasta vom avea o discuţie serioasă, atât Guvernul, cât şi preşedintele, cât şi Banca Naţională, cu băncile-mamă care au filiale în România, pentru ca aceşti bani să rămână în ţară, pe de o parte, iar pe de altă parte liniile de finanţare să fie menţinute în continuare".
Din cealaltă treime din bani, o parte va merge şi va sta la dispoziţia băncilor pentru a finanţa întreprinderile mici şi mijlocii, sectorul de afaceri (cum este suma pe care, de exemplu, o acordă Banca Europeană de Investiţii sau Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru cofinanţarea proiectelor pe care le avem cu Uniunea Europeană, pentru sprijinirea IMM-urilor), şi o parte din bani va sta la dispoziţia Ministerului Finanţelor, prin trezorerie, în vederea finanţării deficitului bugetar.
Emil Boc a susţinut: "În acest moment, lichidităţi pe piaţă nu există întrucât Ministerul Finanţelor cumpără cei mai mulţi bani care există pe piaţă. Şi, evident, băncile nu mai au resurse financiare, lichidităţi disponibile pentru a putea susţine activitatea economică de finanţare a mediului de afaceri, a întreprinderilor mici şi mijlocii. Deci, în acest context discutăm despre acest împrumut, discutăm în acest moment de condiţiile în care să se realizeze acest împrumut. Guvernul României, prin Comitetul Interministerial, are reuniuni periodice şi analizează stadiul analizei tehnice a indicatorilor macro-economici şi a condiţionalităţilor pentru realizarea unui asemenea împrumut".
Boc cere prefecţilor să facă dovada că datoriile statului sunt achitate şi banii au ajuns la firme
Premierul Emil Boc a cerut ieri prefecţilor ca până vinerea viitoare, la ora 12.00, să trimită la Ministerul Administraţiei şi Internelor un grafic al plăţilor facturilor restante din 2008, arătând că Guvernul a primit semnale că banii nu ajung către firme şi avertizând că cine nu-şi face treaba va fi demis. Premierul Emil Boc a precizat: "Am adoptat Legea bugetului de stat, care are ca prioritate, în acest moment, realizarea obiectivelor din planul anticriză. Cel mai important obiectiv din planul anticriză îl reprezintă realizarea programului de investiţii. Mă refer aici la investiţia publică masivă în infrastructură de toate felurile, de la transport la educaţie, de la sănătate la agricultură, de la mediu la celelalte componente. Am făcut un efort uriaş să acordăm 2 miliarde de euro pentru aceste investiţii. De aceea, obiectivul nostru este ca ele să se realizeze şi să se întoarcă în economie prin faptul că vom crea locuri de muncă, le vom menţine pe cele existente şi vom aduce bani mai mulţi la bugetul de stat".
O altă componentă a programului investiţional din planul anticriză este achitarea datoriilor restante ale vechii guvernări. Premierul a precizat că, prin ministerul Finanţelor, până în prezent s-au achitat aproape 1 miliard de euro datorii ale guvernului central către diverse firme şi agenţi economici. 93% din datoriile vechiului guvern sunt achitate, în sensul că banii au plecat de la Finanţe spre ministere şi, de la ministere, spre structurile descentralizate sau direct spre agenţii economici.
Emil Boc a solicitat ca în termen de şase zile, până la sfârşitul săptămânii viitoare, până vineri (28 martie n.r.) la ora 12.00, să primească de la ministerul Administraţiei şi Internelor o situaţie exactă de la fiecare prefect, cu privire la modul cum au fost decontate către firme sumele de bani către ordonatorii secundari şi terţiari.
"Datele noastre nu sunt pozitive în acest sens, pentru că, dacă noi am făcut un efort să adunăm 1 miliard de euro resurse financiare şi să transferăm spre teritoriu, din nefericire semnalele noastre sunt că aceşti bani nu ajung acolo unde trebuie, adică la firme şi stau încă blocaţi în pixurile ordonatorilor secundari şi terţiari de credite - inspectori şcolari sau alte structuri descentralizate care au primit resurse financiare", a declarat Emil Boc .
El le-a cerut prefecţilor să verifice şi să trimită sub formă de tabel sumele de bani primite de la ministere şi facturile achitate din banii trimişi de Guvern, fiind vorba de facturi pentru lucrări efectuate, emise, dar neachitate. "Şi de la dumneavoastră, prefecturile, că şi dumneavoastră aveţi investiţii, prin aceste servicii deconcentrate, pe fiecare punct, vreau să ştiu câţi bani s-au primit şi câţi au fost achitaţi, sub semnătura şefilor de servicii deconcentrate. Cine nu face, pleacă acasă şi vin alţii care să răspundă nevoilor Guvernului", a avertiza Boc.
El a anunţat că şi acei inspectori şcolari, de exemplu, care nu vor plăti către firme sumele de bani restante, vor fi demişi, pe baza propunerilor prefecţilor.
"La Ministerul Transporturilor, aici s-au făcut plăţile generale direct către cei care au contractat lucrările. Clujul, atenţie! Bechtel a primit o sumă de bani, importantă. Am înţeles că subcontractorii stau cu ochii în soare. Noi nu am dat banii ca să-i ţină Bechtel în conturi, ok, ce au ei pentru acoperirea cheltuielilor în regulă, dar ei trebuie să-şi achite şi obligaţiile faţă de subcontractori. Atragem atenţia şi principalelor firme în domeniul transporturilor care au primit sumele de bani pentru lucrările efectuate anul trecut cu solicitarea ca sumele să meargă mai departe şi pentru subcontractori. Dacă aceşti bani nu ajung unde trebuie, nu se realizează relansarea economiei", a mai explicat primul-ministru.
Boc: În două săptămâni trebuie să primim graficul de organizare a licitaţiilor
Premierul a declarat că a înfiinţat un Comitet interministerial condus de către premier şi vicepremier ce urmăreşte urmărirea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare. De asemenea, premierul le-a solicitat, ieri, autorităţilor locale ca, în maxim 14 zile, să transmită la Guvern graficul de organizare a licitaţiilor pentru contractele cu fonduri europene: "Să atrageţi atenţia autorităţilor locale ca să informeze cum sunt organizate licitaţiile pentru absorbţia fondurilor comunitare. Degeaba face Guvernul eforturi, dacă administraţiile locale nu organizează licitaţiile în timp. Am redus de la 87 de zile la 30 de zile termenul pentru organizarea unei licitaţii. În 30 de zile, deci, se poate organiza licitaţia. De aceea, cereţi fiecărei primării pe care o aveţi şi care are contracte de finanţare cu fonduri europene, graficul organizării licitaţiilor pe care să îl înaintaţi Guvernului iar noi să putem monitoriza, la rândul nostru, aceste lucruri".
Tot în două săptămîni, premierul a cerut o analiză a analiză a fondurilor de preaderare - SAPARD, ISPA şi PHARE, cu privire la stadiul îndeplinirii lui şi intrarea în termenul de realizare fixat. "Dacă nu se realizează aceste programe, există riscul să fim obligaţi să returnăm aceşti bani la Uniunea Europeană", a mai spus Emil Boc.
• Boc le cere prefecţilor să nu suprapună interesul politic peste cel al Guvernului
Premierul Emil Boc le-a cerut, duminică, prefecţilor să reprezinte Guvernul în teritoriu delimitându-se de interesele partidelor politice din care provin. "România are un singur Guvern, iar dumneavoastră reprezentaţi Guvernul României. Chiar dacă proveniţi, în calitate de înalţi funcţionari publici, fie din PNL, UDMR, PSD sau PD-L, vreau să ştiţi că, în această calitate de prefect şi de înalt funcţionar public, reprezentaţi Guvernul", le-a transmis şeful Executivului prefecţilor, în cadrul videoconferinţei desfăşurate la Palatul Victoria. Emil Boc le-a solicitat ca, în atribuţiile legale pe care le vor exercita, să ţină cont de interesul Guvernului, manifestat prin programul de guvernare adoptat de Parlament. "Interesul politic nu trebuie să se suprapună peste interesul Guvernului. Cu alte cuvinte, trebuie să aveţi o singură conduită legată de programul de guvernare", a subliniat Emil Boc. Cât priveşte conducerea serviciilor publice deconcentrate şi controlul de legalitate, primul-ministru le-a solicitat prefecţilor să respecte legea şi să abordeze "cu maximă responsabilitate" actele normative ce ajung la prefecturi. "Rugămintea şi solicitarea expresă a noastră este să nu faceţi niciun fel de rabat de la lege şi de la aplicarea exactă a acesteia", a afirmat premierul.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, sâmbătă, la Craiova, că suma despre care s-a discutat cu FMI este "de vreo 19 miliarde de euro", dar la Guvern, pentru sprijinul unor activităţi guvernamentale, se vor primi patru miliarde de euro, restul sumei având rol de rezervă.
"Suma despre care s-a discutat este de vreo 19 miliarde de euro, dar la Guvern, pentru sprijinul unor activităţi guvernamentale, se vor primi 4 miliarde. Dacă vreţi, ăştia sunt nişte bani care urmează să intre în nişte programe încetul cu încetul şi după aceea să fie rambursaţi. În rest, sunt vreo 12 miliarde care, de fapt, sunt puşi la dispoziţia Băncii Naţionale şi, practic, nu sunt cheltuiţi. Ei sunt un fel de, aş putea să spun, rezervă a BNR. Sunt nişte bani pe care Banca Naţională, eventual, îi poate folosi dacă intervine presiune asupra cursului de schimb. Mai este un fond de vreo 2 miliarde care, de asemenea, nu neapărat se cheltuie, ci sunt nişte bani care sunt puşi la dispoziţie printr-o altă modalitate, bani care nu neapărat intră într-un circuit economic", a precizat Berceanu.
"Am vrut să precizez aceste lucruri pentru că am văzut peste tot că se spune că ne împrumutăm 19 miliarde de euro. De fapt, folosim sau ne împrumutăm de vreo patru, în rest sunt bani care au alt rol, un rol de rezervă", a subliniat ministrul. N.I.