Călin Gălăşeanu, ARPIM: "Taxa clawback s-a transformat într-o povară fiscală"

Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) cer autorităţilor revizuirea imediată a modului de finanţare a deficitului în creştere al sistemului de sănătate în condiţiile "în care nivelul taxei clawback a ajuns la un nivel nesustenabil", se arată într-un comunicat de presă.

Pentru trimestrul 4 al anului 2013 taxa clawback a ajuns la un nivel de 20% din vânzările medicamentelor compensate, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 30% faţă de celelalte trimestre, menţionează cele două asociaţii. Această creştere nu este susţinută de evoluţia pieţei, se va menţine şi chiar accelera în trimestrele următoare în condiţiile în care bugetul de referinţă pentru calculul taxei clawback este la nivelul consumului de medicamente din anul 2011, potrivit sursei citate.

"În fiecare an, producătorii de medicamente acoperă întreaga diferenţă între bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real generat de necesităţile de tratament ale pacienţilor români. Cu alte cuvinte, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură de control a bugetului într-o povară fiscală care a dus la crearea unui mediu de business lipsit de transparenţă şi predictibilitate. Povara este cu atât mai mare cu cât şi lista de medicamente compensate şi gratuite nu a mai fost actualizată de 6 ani, ceea ce înseamnă un impact negativ economic şi social puternic", a declarat Călin Gălăşeanu, preşedinte ARPIM.

La rândul său, Dragoş Damian, preşedinte APMGR, a afirmat: "Menţinerea acestei taxe, în forma actuală, poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente şi prin imposibilitatea de a introduce medicamente noi, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente, care vor fi nevoite să amâne sau să anuleze investiţiile în capacităţile de producţie locală".

ARPIM şi APMGR atrag atenţia că, în condiţiile unui buget cu mult sub media europeană, aşa cum este în prezent, şi în condiţiile actualizării listei medicamentelor compensate, finanţarea deficitului exclusiv de către producători, prin taxa clawback, este imposibilă. "În ultimii doi ani, aceştia au finanţat sistemul de sănătate cu 2,8 miliarde lei, iar situaţia nu pare să se schimbe, întrucât în anul 2014 s-au alocat aproximativ 6,6 miliarde lei, pe când consumul se ridică la 8 miliarde de lei, fără a lua în calcul atât de necesara actualizare a listei de medicamente compensate", se mai arată în comunicat.

În aceste condiţii, producătorii de medicamente cer autorităţilor actualizarea nivelului de referinţă pentru taxa clawback, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru anul 2014, această referinţă trimestrială trebuie să fie de cel putin 1,95 miliarde lei cu TVA sau 1,79 miliarde RON fără TVA. De asemenea, producătorii solicită introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, de la 1 ianuarie 2014, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe. Contribuţia va fi redusă pentru anumite medicamente, formula de calcul având la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator). Cele două asociaţii mai solicită şi actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate cu noi molecule concomitent cu introducerea unor acorduri preţ/volum pentru aceste medicamente, cu buget suplimentar.

"De asemenea, este importantă eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei clawback plătite de producători şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor, începând cu trimestrul 2 al anului 2014. Nu în ultimul rând, adoptarea de către autorităţi împreună cu producătorii de medicamente, precum şi cu asociaţiile de pacienţi a unei Strategii Naţionale care să ducă la creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul mediu european în următorii 3 ani", se mai arată în comunicat.