Când ai negociat, ca deponent, ultima oară cu banca?

Cristian Dogaru
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 30 august 2018

Când ai negociat, ca deponent, ultima oară cu banca?

M-a ferit soarta de credite în ultimii zece ani, dar din postura de deponent am reuşit să smulg câteva mici victorii în relaţia cu oamenii din cealaltă parte a ghişeului bancar înarmaţi cu o armă redutabilă: contractul-tip. Ei bine, când banca are nevoie de lichidităţi sau statul vine cu oferte concurente tentante, dorinţa de negociere începe să-şi facă simţită prezenţa, mai ales la sume mai mari (cel puţin 100.000 lei). Prima dată când am descoperit că se poate negocia a fost la începutul crizei financiare, după faimosul atac speculativ împotriva leului. Atunci cerberul Isărescu a strâns repede lichiditatea din sistem, iar dobânzile explodaseră. Cum băncile aveau nevoie de bani şi pentru a-şi reface capitalul avariat de spargerea unei bule speculative, cine negocia ferm, ameninţând cu mutarea economiilor la altă bancă, obţinea dobânzi la care era greu de visat cu un an înainte. De exemplu, ţin minte un fenomenal 20% la depozitele la un an la Alpha Bank. N-a ţinut mult, dar a fost un moment în care piaţa depozitelor la termen a fost una a clientului şi nu doar a băncilor.

Ei bine, să ne întoarcem în 2018. Un an în care rareori mai vedeai prin primăvară o dobândă de peste 1% la depozite. Cum personal mă bucuram de un "avantajos" 0,35% pe an la CEC pentru depozitele cu scadenţa la 3 luni, am decis să migrez la o bancă mai mică şi mai flexibilă. Am ales OTP, după ce am trecut şi pe la Credit Agricole, pentru că randamentul era de câteva ori mai mare în cazul lor, res­pectiv între 1,6-1,7% "la ghiseu". Important de precizat - când m-am mutat de la CEC am avansat din proprie iniţiativă posibilitatea unei negocieri pentru suma de care dispuneam. "Pot obţine mai mult pentru banii mei (inflaţia tindea atunci la 5% pe an) sau plec la altă bancă?", am schiţat timid. "Nu se poate!". A fost atât de ferm refuzul, încât am bănuit că şi prin alte părţi lucrurile se petrec la fel. Surpriză, la OTP au putut negocia, iar randamentul la 3 luni obţinut în final a fost de 1,85%.

Ei bine, între timp depozitul a ajuns la scadenţă şi am încercat o nouă negociere. Inflaţia s-a mai calmat puţin, BNR a redus ţinta pentru finalul anului la 3,5%, mă aşteptăm să iau mai puţin pentru că şi suma scăzuse cu 30%, între timp (am lichidat la un moment dat o parte din depozite pentru a subscrie la ofertele statului de certificate de trezorerie unde randamentele erau de 4,5% şi 5% pe an, în condiţiile în care banii se blocau o perioadă mai mare, de 3, respectiv 5 ani). Ei bine, în loc de 1,8% am obţinut 2,35% (dacă mă interesa să fac depozit cu scadenţa la o lună, ar fi fost 2% pe an). Asta în condiţiile în care oferta standard la ghişeu era de 1,6 şi 1,7% pe an la scadenţă de 1 şi 3 luni. Cum între prima ofertă negociată şi cea de a doua trecuseră două emisiuni de titluri de stat pentru populaţie, putem bănui că dărnicia băncii se justifică în acest mod, mai ales că vor mai urma şi alte oferte de titluri de stat în viitorul apropiat, până la epuizarea plafonului de 4 miliarde de lei pe care îl vizează autorităţile pentru 2018. Cum băncile pot împrumuta acum statul la dobânzi de 4-5% pe an la scadenţele de 3-5 ani, este în continuare profitabil să facă rost de resurse de la clienţi pentru care să plătească dobânzi în jurul a 2%. Vorbim totuşi de un randament aproximativ dublu. Cu toate astea, nu toate băncile sunt dispuse să ridice ştacheta. La CEC, de exemplu, dobânda la 3 luni pentru depozitele la termen a rămas tot la 0,35% pe an, cât era şi înainte de prima emisiune a Finanţelor, cea cu 5% dobândă anuală şi maturitate la 5 ani. În general se simte, însă, o uşoară tendinţă de majorare a dobânzilor la termen, trend impus de băncile de talie mai mică. De exemplu, la 3 luni şi o sumă economisită de 100.000 lei, cea mai mare dobândă o plăteşte acum Idea Bank ("WebDepot"), care oferă 3% pe an. Urmează TBI Bank (Depozitul "Simplu") cu 2,25%, Libra (depozit la termen pentru pensionari şi depozitul online) şi Credit Agricole cu 2%. Este vorba de oferta standard, la ghişeu sunt şanse bune ca aceste cifre să se mai îmbunătăţească dacă veniţi cu bani "noi", cum povesteam mai sus. La o lună, cel mai mult oferă TBI Bank (1,7% pe an), urmată de Libra şi OTP cu 1,6% şi Idea Bank cu 1,55%.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Dobanda platita deponentilor ar trebui sa fie calculata dupa o formula de genul EURIBOR +1% ( -1%) .

    cu "lectiile" lui dogaru catre lume. Nu inteleg de ce astfel de texte sunt puse pe bursa si nu stau unde le e locul, pe blogul acestui nou profesor de ocazie, ca tot e o tendinta in care ploua cu "destepti" de toate felurile, de la guran, dogaru, vasilescu, guda, dumitru, croitoru si o fauna intreaga de comentatori.

    1. Țeapa merge foarte bine, la ce bun atâtea articole?

      Spune-mi tu ce sa citesc. Pe cei enumerati de tine stiu unde-i gasesc, dar pe tine de unde sa te iau, mosule.

    Am negociat la ruble :)

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9766
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7317
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3535
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9743
Gram de aur (XAU)Gram de aur405.9099

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb