Cazul Ridzi, justiţia a identificat fapte de o "gravitate extremă"

Instanţa supremă a redactat, în sfârşit, motivarea deciziei prin care Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie în "Dosarul 2 mai". Decizia a fost luată în luna ianuarie de magistraţii de la Curtea Supremă şi nu este definitivă. Faptele fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi sunt de o "gravitate extremă", după ce aceasta a angrenat persoane în tentativa sa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis, arată instanţa supremă, în motivarea deciziei de condamnare.

În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecători - Iulian Dragomir, Rodica Cosma şi Francesca Vasile - arată că faptele fostului demnitar şi ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupţie, dar şi de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătoreşti. De asemenea, cei trei magistraţi explică în detaliu de ce fostul ministru şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cu executare sau cu suspendare: "Înalta Curte are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuţiilor de serviciu s-a materializat şi în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se că acele probe din cauza conţinutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul - specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală".

Judecătorii mai spun că au avut în vedere fiecare aspect circumstanţial ce ţine de persoana celor inculpaţi în acest caz, precum informaţii apte să circumstanţieze persoana inculpaţilor, ca şi nevoia de reeducare şi posibilitatea lor de reinserţie socială după executarea unei sancţiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularităţile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaţilor înainte şi după săvârşirea infracţiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriţi, unii au copii, au studii universitare în diferite specialităţi: "Evaluarea gravităţii faptelor infracţionale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăţia şi atitudinea psihică faţă de faptele comise şi urmările acestora. Or, din acest ultim punct de vedere, se reţine că toţi inculpaţii din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracţiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziţia lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârşirea aceloraşi fapte şi care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (...) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existenţa faptelor infracţionale şi săvârşirea cu vinovăţie în forma intenţiei a acestora",

În motivare, judecătorii arată că "analizarea gravităţii concrete a faptelor, influenţată de mobilul şi scopul acestora, în procesul de individualizare judiciară a pedepselor ce vor fi aplicate în cazul infracţiunilor săvârşite în speţă generează, în consecinţă, gradualizarea pedepselor ce se vor aplica în cauză". Instanţa subliniază că Ridzi a dispus plata a peste 2,7 milioane de lei din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) pe care îl conducea, pentru prestaţii neefectuate sau supraevaluate, iar societăţile comerciale Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark au beneficiat de acest lucru.

Judecătorii mai spun că faptele incriminate în dosar au fost săvârşite printr-un mecanism extrem de insidios, în care au primat activităţile fostului ministru constând în antrenarea celorlalţi inculpaţi la săvârşirea, în calitate de coautori sau complici, a infracţiunilor . Totodată, arată magistraţii, referitor la participaţia Ioanei Elena Vârsta - fost consilier al Monicăi Ridzi -, se are în vedere că activităţile infracţionale ale acesteia au fost substanţiale şi s-au derulat pe tot traseul faptelor infracţionale consumate în perioada 17 martie - 22 mai 2009, ea fiind cea care a asigurat, în baza unei înţelegeri prealabile cu fostul ministru, punerea în aplicare a planului conceput de aceasta: "Astfel, inculpata Vârsta Ioana Elena i-a identificat pe inculpaţii Iacobescu Bogdan Petre, Nica-Udangiu George-Răzvan şi Negrea Marius Cristian, administratori ai Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark, care s-au angrenat la punerea în executare a activităţii infracţionale, cunoscând că vor fi beneficiarii unor avantaje materiale provenite din fondurile bugetare de stat ale MTS".

Monica Iacob Ridzi a făcut recurs împotriva acestei decizii declarând că este convinsă că la instanţa superioară nevinovăţia sa va fi dovedită.