CCR a admis sesizarea lui Iohannis privind modificarea Legii de înfiinţare a Institutului Român pentru Drepturile Omului

Curtea Constituţională a admis joi, cu unanimitate de voturi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificarea Legii de înfiinţare a Institutului Român pentru Drepturile Omului. Astfel actul normativ este neconstituţional şi se va întoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia CCR. Judecătorii Curţii au admis, tot cu unanimitate de voturi, şi obiecţia şefului statului referitoarea la actul normativ care modifică Legea 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, conform news.ro.

"În ziua de 22 octombrie 2020, Curtea Constituţională, în cadrul controlului anterior promulgării, a pronunţat, cu unanimitate de voturi, următoarele decizii de admitere: A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că este neconstituţională Legea pentru modificarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că este neconstituţională Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului", arată un anunţ de presă al CCR.

Pe 24 iulie, Klaus Iohannis a sesizat CCR în legătură cu modificarea legii privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. Legea transmisă de Parlament la promulgare pe data de 6 iulie contravine mai multor prevederi din Constituţie, susţine şeful statului, potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

"Utilizarea sintagmei «instituţie publică de interes naţional, autonomă şi independentă faţă de orice autoritate publică», precum şi din analiza obiectului de activitate al Institutului, a scopului pentru care a fost creat, a modalităţii de desemnare a conducerii, precum şi a atribuţiilor şi a modului de funcţionare a acestuia - astfel cum sunt acestea reglementate prin legea dedusă controlului de constituţionalitate - constatăm că legea este neclară şi lipsită de predictibilitate", arată sursa citată.

Prin urmare, adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1991 privind înfiinţarea Institutului Român pentru Drepturile Omului ca lege organică, în temeiul Constituţiei, în condiţiile în care în cuprinsul legii criticate nu există nicio prevedere din care să rezulte că IRDO acţionează în regim de putere publică, face lipsite de claritate atât natura juridică, cât şi regimul de funcţionare al acestuia, mai argulentează preşedintele Iohannis.

Şeful statului mai spune că rolul IRDO devine neclar, în contextul în care au fost introduse în lege prevederi similare cu cele de funcţionare ale Avocatului Poporuluil.

"Prin modificarea realizată, rolul acestei instituţii devine unul neclar, în condiţiile în care, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, "Instituţia Avocatul Poporului este instituţie naţională pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului, în sensul stabilit prin Rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) nr. 48/134 din 20 decembrie 1993, prin care au fost adoptate Principiile de la Paris". Din această perspectivă, introducerea acestor referiri în cuprinsul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 9/1991 creează confuzie, nefiind clar raportul dintre IRDO şi instituţia Avocatului Poporului, autoritate constituţională, care, potrivit art. 58 din Legea fundamentală, are rolul de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice", arată sursa menţionată.

Klaus Iohannis vorbeşte în textul sesizării la Curte şi despre o sursă de finanţare incertă pentru IRDO.

"Întrucât s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, iar dispoziţiile criticate afectează bugetul de stat, învederăm faptul că adoptarea unei asemenea prevederi nu se putea realiza decât după solicitarea de către Parlament a unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispoziţiile art. 111 alin. (1) din Constituţie. Aceste argumente se aplică mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte intervenţia legislativă de la art. I pct. 8, cu referire la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 9/1991, potrivit căruia bugetul IRDO face parte integrantă din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputaţilor. De aceea, solicităm Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea în ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispoziţiile art. 111 alin. (1) teza a doua şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie", conchide sursa amintită.

Pe 26 iulie, şeful statului a sesizat CCR în legătură cu modificarea făcută la Legea privind funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

În obiecţia de neconstituţionalitate, preşedintele Klaus Iohannis arată că prin derogare de la prevederile articolului 35 din Legea 5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020, până la data de 31 decembrie 2020, finanţarea cheltuielilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România se asigură din subvenţii acordate de la bugetul de stat, iar Ministerul Finanţelor este autorizat să opereze modificările necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor.

Iohannis arată că, potrivit prevederilor articolului 35 din Legea bugetului de stat pe acest an, "În anul 2020, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România va fi finanţată în integralitate din venituri proprii fără a beneficia de niciun transfer sau subvenţie de la bugetul de stat".

Şeful statului mai susţine că această derogare de la Legea bugetului de stat pe anul 2020 trebuia făcută "în şedinţa comună a celor două Camere, astfel cum sunt realizate toate modificările aduse legilor bugetului de stat, sub forma rectificărilor bugetare, cel mai recent exemplu fiind chiar Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2020 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 care a fost adoptată, de asemenea, în şedinţa comună a celor două Camere".

Totodată, preşedintele Iohannis precizează că "din analiza parcursului legislativ al legii deduse controlului de constituţionalitate rezultă că fişa financiară nu a existat şi nu a fost solicitată nici la momentul iniţierii legii, nici în momentul adoptării unor amendamente în Camera decizională, cu impact asupra bugetului de stat".