Fiecare dictatură are o duhoare a ei. Regimul Ceauşescu te umplea de praf. Copil fiind, aşteptam cu teamă momentul în care trenul trecea prin gara Comarnic. Oraşul era pudrat cu praf de ciment. Trebuia să închizi geamul compartimentului dacă doreai să mai respiri. La fel în celelalte oraşe: praf stârnit pe şantiere, praf pe hainele oamenilor, praf şi pulbere pe rafturile "alimentarelor". Şi de pe ogoarele muncite chinuit, de tractoare, se ridica praful, ca într-o profeţie biblică.
Îmi amintesc şi mirosul regimului Dej. Nu mă născusem pe atunci, însă am prins birourile, atelierele, holurile instituţiilor şi secţiile fabricilor vechi. Lucrurile rămăseseră încremenite ca într-un muzeu. Afişe cu "siguranţa muncii", fişete pline cu dosare, maşini de calculat cu manivelă. Mirosea a unsoare. Ceva mineral, straniu.
În regimul Iliescu a început să miroasă a gunoi. Era epoca marilor "tunuri". Se importau gunoaie. Chimice, radioactive, fiare vechi, pulpe congelate şi expirate. Serviciile publice s-au prăbuşit. Oamenii au început să arunce plase cu resturi direct pe geam. Am trecut atunci pe lângă un râu, undeva pe lângă Petroşani. Copacii aveau un fel de fructe ciudate, lungi. Erau de fapt fâşii de hârtie sau de plastic care se prinseseră de crengile bieţilor arbori.
Regimul Ponta a adus un miros înţepător de vopsea. Ieftină, stridentă, aruncată în neştire. Au dat cu vopsea pe trotuare, să facă "piste de biciclete" prin locurile în care ar fi trebuit să meargă pietonii. Au dat cu vopsea pe blocuri înfăşate în scârţâietoare, pesemne pentru a fi "reabilitate". Vopsitul gardului, la propriu şi la figurat, a devenit obsesia zilei.
Acum este gazul. Regimul Dragnea a gazat zeci de mii de cetăţeni aflaţi la un protest legitim. Îşi doreau ţara înapoi, confiscată de o bandă pe infractori analfabeţi. La început au fost ameninţaţi şi insultaţi în presa de partid. După ce asta nu a funcţionat, au fost bruscaţi de agenţi în uniformă. Când nici asta nu a mers, regimul a dat ordin să se inunde Piaţa Victoriei cu gaz lacrimogen.
Mii de oameni au fost afectaţi. Sute au ajuns la spital. Aerul a devenit ires-pirabil în toată zona. S-au aruncat în neştire, într-o zonă locuită, grenade cu gaz. Unele au nimerit copii sau ambulanţe.
Viziunea colectivistă a socialismului face ca gazul să fie un instrument suprem al politicii publice. Incapabili să înţeleagă că oamenii au drepturi şi opinii ca indivizi, socialiştii văd mereu grupuri, colectivităţi şi conspiraţii. "Oculta mondială" şi "Statul paralel". Câţi sunt?... Mulţi, tovarăşe Secretar-General, să trăiţi!... Trimiteţi şase cisterne!
Vladimir Putin a procedat la fel atunci când a decis să lichideze o "situaţie" de luare de ostatici într-un teatru, la Moscova. A ordonat să se dea drumul la un gaz secret, despre care medicii nu ştiau nimic. Sute de civili au murit. Prietenul lui din Siria, reprezentant al altui partid socialist, îşi gazează cu regularitate cetăţenii.
Prin aburii toxici din Piaţa Victoriei se întrezăreşte chipul regimului. Încruntat, cu caschetă neagră, în armură din kevlar. Jandarmeria a acţionat cu o brutalitate de neimaginat. Au fost snopiţi în bătaie reporteri străini, clienţii dintr-un supermarket din vecinătate şi oricine le stătea în cale. Imaginile ar trebui să fie probe în dosarul penal deschis de Procuratură. Coloane lungi de jandarmi se deplasează sute de metri pentru a ataca, după ora 23, manifestanţii paşnici adunaţi în zona şoselei Kiseleff.
Trăim într-o dictatură? Judecaţi şi singuri. Luaţi cazul acestei Jandarmerii. Într-un stat democratic ordinea publică este asigurată de Poliţie. Pentru cazuri excepţionale este mobilizată Armata. Ambele sunt instituţii sub control civil. Însă Jandarmeria este o instituţie de alt tip. Nu este o Poliţie pentru că este dotată cu arme grele, cu armuri, cu gaze toxice, cu maşini blindate şi acţionează în manieră militară, în grupuri mari, coordonate. Însă, spre deosebire de Armată, ea acţionează în afara controlului Preşedintelui şi nu vizează duşmanii externi. Are unităţi de asalt al căror scop este să pună cu botul pe labe civilii neînarmaţi.
Aici sunt banii dumneavoastră, dealtfel. Spitalele sunt îngropate în mizerie. Vaccinurile lipsesc. Bugetul pentru cercetare ştiinţifică a fost tăiat. Însă Jandarmeria a primit echipament nou. Venitul unui sergent-major este mai mare decât al unui lector universitar.
Una dintre unităţile mobilizate pentru represiune a fost chiar brigada anti-teroristă a Jandarmeriei. Cu ce drept legal?
Situaţia, cu alte cuvinte, pute. Iar dacă adulmecăm bine, simţim alt damf care iese de sub uşa guvernanţilor. Mirosul persistent al fricii. Transpiraţia rece a celor care ştiu că riscă să priveas-că cerul printre zăbrelele de la Rahova. Au furat ani de zile. Au minţit. Au mituit alegători şi au plătit postaci. O vreme le-a mers. Însă lumea a început să se sature de mirosul lor greu, de marginali hămesiţi. Este timpul să dăm drumul la ferestre, să intre aer curat.