Cinci scenarii pentru întâlnirea securităţii ruseşti şi CIA, în România

Publicat săptămâna aceasta, interviul cu Iulian Fota, consilierul prezidenţial al preşedintelui Traian Băsescu, a stârnit reacţii în rândul cititorilor noştri.

O postare a unui cititor pe site-ul www.bursa.ro spune: "Într-adevăr, foarte bun şi oportun acest interviu! Rămâne însă o întrebare: ce ştie Bursa şi nu ne spune sau ce a uitat să-l întrebe pe dl. Fota cu privire la vizita celor doi mari şefi ai serviciilor secrete rivale. Nu poate fi o coincidenţă intersectarea lor pe teritoriul României într-un moment atât de tensionat al relaţiilor dintre cele două mari puteri".

Desigur, cititorul nostru se referă la vizita în România a lui Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, şi a lui John O. Brennan, directorul CIA, care s-au suprapus chiar în pre-ziua publicării interviului cu Iulian Fota.

Altul răspunde: "Corect; ori este o «scăpare» intenţionată omiterea oricărei întrebări/comentariu despre vizita celor doi... ori Bursa nu poate mai mult".

Cititorul "Lucreţia" i-a răspuns cititorului celui de-al doilea: "Formularea aceasta, «Bursa nu poate mai mult», este o modalitate de a-i întărâta pe cei de la ziar să publice un articol despre subiectul cerut. Poate doriţi dvs. să faceţi câteva cercetări despre subiectul cu pricina şi să-i ajutaţi pe cei de la Bursa. Până la urmă care este scopul?

Să defăimăm nişte oameni care scot la iveală lucruri pentru a «trezi» lumea sau să ajutăm şi noi în procesul acesta de trezire, de conştientizare? Până la urmă tot ce se întâmplă ne afectează pe toţi".

Precizăm că, în cuprinsul interviului de miercuri, am publicat câteva inserturi care furnizau datele generale ale vizitei celor doi străni în România.

Dar, fără să pretindem că am fost întărâtaţi de cititori, vă prezentăm, mai jos, câteva scenarii posibile despre motivele celor două vizite.

• Scenariul I - Moldova şi Transnistria

Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană a devenit, în ultima perioadă, motiv de nelinişte pentru Rusia, în condiţiile în care România sprijină Moldova în acest demers.

În această săptămână, au existat informaţii potrivit cărora izbucnirea unui conflict în zonă este iminentă. Unii spun că, în această vară, ar putea avea loc ciocniri violente, ca să forţeze autorităţile moldovene să renunţe la "visul european". Pe de altă parte, ruşii, prin vocea vicepremierului rus Dmitri Rogozin, susţin apropierea Republicii Moldova de viitoarea Uniune Eurasiatică, o propunere pentru fostele state sovietice, dar şi pentru alte state apropiate cultural de Rusia, de aprofundare a integrării economice şi politice într-o uniune supranaţională.

În toamna acestui an, la Vilnius, Republica Moldova ar putea semna acordul cu Uniunea Europeană, aspect care a învolburat apele la Chişinău, dar şi la Moscova.

Rusia nu-şi permite să piardă controlul în Moldova, acest spaţiu oferindu-i o poziţie strategică avantajoasă, mai ales dacă ţinem cont că graniţa de est a Moldovei se află la mai puţin de 90 de kilometri de Odessa, principala poartă de ieşire a forţelor navale ruse în Marea Neagră şi în Marea Mediterană.

Controlul pe care Rusia îl exercită în Moldova se face, într-o mare măsură, cu ajutorul cărţii "conflictului îngheţat" din Transnistria.

Istoria ne-a demonstrat că, ori de câte ori, Moldova se apropie de UE, este scoasă din mânecă cartea transnistriană.

În 2010, Germania şi Rusia (Angela Merkel şi fostul preşedintele Medvedev) au semnat un Memorandum UE-Rusia privind înfiinţarea unui "Comitet de Securitate UE-Rusia", unul din principalele puncte ale acestui tratat fiind rezolvarea "problemei Transnistria". La acea vreme, cancelarul Germaniei i-a cerut lui Dmitri Medvedev retragerea trupelor din Transnistria, în schimbul sprijinului iniţiativei acestuia privind Tratatul de securitate europeană. Cu toate acestea, trupele ruseşti sunt staţionate în continuare în Transnistria.

Autorităţile române sprijină apartenenţa Republicii Moldova şi a Ucrainei la Uniunea Europeană.

În cadrul discuţiilor de la Bucureşti cu Nikolai Patruşev a fost atinsă problema Transnistriei. Traian Băsescu a declarat: "Noi considerăm că Transnistria este importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de la Chişinău asupra întregului teritoriu (...) Întâlnirea a prilejuit şi constatarea unor puncte de vedere divergente, dar am convenit ca domnul Patruşev să transmită preşedintelui Putin deschiderea noastră pentru cooperare şi în timp ce putem coopera pentru riscuri comune, putem discuta şi lucruri asupra cărora avem puncte de vedere diferite".

Surse politice au declarat că unul din subiectele discutate de cancelarul german Angela Merkel cu premierul Victor Ponta, la începutul lunii iunie, a fost problema Transnistriei.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu, a avut în această săptămână consultări cu ambasadorul Serghei Pirojkov, reprezentantul Ucrainei în negocierile privind reglementarea transnistreană în formatul "5+2", ca să identifice o soluţie politică viabilă în problema transnistreană.

Formatul "5+2" reuneşte la masa negocierilor reprezentanţii Ucrainei, Federaţiei Ruse, OSCE, Republicii Moldova şi autorităţilor de facto de la Tiraspol, precum şi ai UE şi SUA. De la reluarea negocierilor, în toamna anului 2011, au avut loc opt runde de negocieri, cea mai recentă la Odessa, în perioada 23-24 mai 2013.

În timp ce Patruşev se afla în ţara noastră, Moldova era vizitată de către unul din părinţii ideologici ai lui Putin, Alecsander Dughin, cel care propovăduieşte ideea eurasiatică. Potrivit declaraţiilor lui Dughin, locul Moldovei este alături de Uniunea Eurasiatică, şi mai puţin în UE. "Moldova poate intra doar în NATO şi atât, dar nu şi în Uniunea Europeană, care se distruge".

Mai mult, invitat la un post de televiziune local, Dughin a explicat că Rusia este dispusă să apeleze la orice mijloc pentru a-şi apăra graniţele.

"Pentru Rusia, obiectivul numărul unu este apărarea graniţelor şi ca blocul NATO să nu fie la hotar. Acesta este obiectivul primordial. Pentru asta vom face orice scheme şi formule. Trupele ruseşti din Transnistria garantează că NATO nu va intra în acest spaţiu. Credeţi că nu avem ce face cu armata? Ştim şi fără analiştii voştri ce să facem cu ea, avem un teritoriu mare de apărat. Rusia va face apel la folosirea forţei în Transnistria, doar dacă NATO va veni în Moldova", a subliniat politologul rus.

Parlamentul de la Chişinău s-a reunit ieri ca să analizeze problema transnistreană în contextul tensiunilor provocate de legea "privind frontiera de stat a Transnistriei", semnată de şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. Decizia unilaterală a Tiraspolului a stârnit un val de îngrijorare, provocând şi reacţia ambasadorului SUA în Moldova, William Moser, care a cerut autorităţilor să reducă tensiunile şi să ajungă la un numitor comun.

Ambasadorul SUA a mai spus că soluţionarea conflictului din Transnistria, cât şi apropierea Moldoveri de Uniunea Europeană pot fi realizate concomitent.

Autorităţile de la Moscova au spus că nu vor retrage muniţia şi trupele din regiunea Transnistriei înainte să se ajungă la o soluţie politică.

• Scenariul II - Resursele

Nikolai Patruşev a venit în România la invitaţia consilierului prezidenţial Iulian Fota. Deşi a fost atenţionat că va avea probleme de imagine dacă va interacţiona cu ruşii, se pare că Iulian Fota şi-a asumat această vizită, semnând, personal, memorandumul privind colaborarea dintre Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse şi CSAT-ul din România.

Surse apropiate întâlnirii dintre preşedintele ţării şi Patruşev afirmă că oficialul rus a poposit pe meleaguri româneşti pentru a purta "o discuţie serioasă" cu privire la câteva puncte de interes pentru Rusia, şi anume: scutul de la Deveselu, dar şi anumite probleme legate de gazele de şist.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-ar fi trimis cu ceva timp în urmă lui Traian Băsescu o scrisoare în care îi reproşa poziţia ostilă din ultimii ani pe care a avut-o faţă de Rusia şi în care îi cerea o schimbare de atitudine, în caz contrar, existând posibilitatea unor repercusiuni grave pentru poporul român.

Un alt motiv pentru care Patruşev s-ar fi aflat la Bucureşti este strâns legat de chestiunea gazelor de şist care ar urma să fie concesionate către compania americană Chevron, aspect care i-a nemulţumit pe reprezentanţii Dumei ruseşti.

Totodată, un alt punct al scrisorii pe care Putin i-ar fi adresat-o preşedintelui Traian Băsescu ar reprezenta activitatea companiei Exxon în perimetrul Mării Negre în vederea exploatării gazelor naturale şi a petrolului.

Sursele noastre ne-a declarat că poziţia Rusiei, prin Patruşev, ar fi fost extrem de clară: "Nu vor mai fi tolerate astfel de poziţii ale României, iar în cazul unei ignorări a acestor aspecte, vor fi luate măsuri de retorsiune precum închiderea livrării cu gaze către România".

După scrisoarea lui Vladimir Putin, Traian Băsescu l-ar fi chemat la Bucureşti pe directorul CIA, John Brennan, mai susţin sursele noastre, pentru medierea conflictului privind resursele noastre.

Desigur, acesta este doar un scenariu (aşa cum am menţionat la început) şi trebuie privit drept un adevăr posibil, dar nu cert.

Totuşi, există un precedent periculos, cel al Ucrainiei, care stârnind nemulţumirea Rusiei, în urmă cu doar câţiva ani, a rămas în pană de gaze, în plină iarnă.

Preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Ruse Mihai Macsim ne-a declarat recent că relaţiile economice dintre statul român şi cel rus s-au diminuat substanţial în ultima perioadă.

• Scenariul III - scutul de la Deveselu

Amplasarea scutului anti-rachetă pe teritoriul ţării noastre ar fi, oficial, principalul element de discuţie dintre Rusia şi SUA, prin România. Deşi unii analişti susţin că americanii nu mai sunt atât de interesaţi de Europa de Est, implicit de scutul de la Deveselu, comunicatele oficiale susţin contrariul.

SUA sunt decise să construiască scutul, banii au fost aprobaţi de Congresul american, ne-a declarat într-un interviu consilierul prezidenţial Iulian Fota.

Se ştie însă că ruşilor nu prea le convine acest amplasament, în ciuda garanţiilor că scutul are doar un rol defensiv. Autorităţile ruseşti solicită în continuare garanţii din partea SUA că scutul nu este îndreptat împotriva capabilităţilor sale.

Preşedintele american Barack Obama a cerut, în această săptămână, Rusiei, într-un discurs susţinut la Berlin, să aprobe o reducere de până la o treime a armelor nucleare.

În replică, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a spus că ţara sa nu poate trata cu seriozitate propunerile atât timp cât Statele Unite dezvoltă sistemul antibalistic.

• Scenariul IV - Siria

Un alt punct comun de discuţii a fost Siria, confirmat de preşedintele Traian Băsescu, anunţând că atât Federaţia Rusă, cât şi ţările occidentale trebuie să se abţină să aprovizioneze cu armament vreuna din cele două tabere din Siria.

Preşedintele Vladimir Putin a reiterat, la summit-ul G8 din această săptămână, unde a dominat o atmosferă de gheaţă între partea americană şi cea rusă, potrivit presei prezente la eveniment, că va susţine în continuare guvernul lui Bashar al Assad: "Furnizăm arme regimurilor legitime, conform cu acordurile legale".

Decizia lui Vladimir Putin nemulţumeşte celelalte ţări care par a fi în favoarea unei intervenţii militare în Siria.

La summit-ul G8 din Lough Erne, în Irlanda de Nord, preşedintele francez Francois Hollande s-a arătat critic faţă de atitudinea Rusiei în privinţa Siriei, din cauza sprijinul ferm pe care Moscova îl arată faţă de regimul de la Damasc.

Mai mult, premierul canadian Stephen Harper a spus că reuniunea este de fapt un "G7 + 1", acuzându-l astfel pe Vladimir Putin că susţine "un regim al brutelor" în Siria.

În replică, un membru al delegaţiei ruse a precizat: "Nu trebuie acordată prea multă importanţă declaraţiilor emoţionale".

• Scenariul V - vizita de "curtoazie" a directorilor CIA

Vizita lui John Brennan se pare că a fost planificată cu mult timp înainte. Există un obicei în relaţiile româno-americane ca, de fiecare dată când este numit un nou director al CIA, să viziteze România, pe care o consideră un partener strategic, ne-au declarat surse politice, care au adăugat: "Cu câteva excepţii, aici mă refer la organizarea alegerilor, directorii CIA au venit periodic în ţara noastră pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre SUA şi România şi pentru a demonstra rolul important pe care îl are România în lupta anti-terorism".

John Brennan a fost confirmat, în luna martie, la conducerea CIA prin vot al Senatului american, la două luni după nominalizarea sa de către Barack Obama. Din 2009, John Brennan a condus lupta antiterorism şi a orchestrat programul de drone. El a coordonat "lista persoanelor ce trebuie ucise", care aparţin Al-Qaida în Pakistan, în Somalia sau Yemen.

Procesul de confirmare a lui Brennan a adus în prim plan dezbaterea privind avioanele fără pilot. Senatorii au criticat public administraţia pentru lipsa de transparenţă a programului.