Codul Administrativ, declarat neconstituţional de CCR

Magistraţii Curţii Constituţionale au decis, ieri, că legea prin care coaliţia majoritară parlamentară PSD-ALDE a aprobat Codul Administrativ este neconstituţională, în anasamblul său. Judecătorii CCR au analizat numai motivele extrinseci invocate de cei 44 de parlamentari ai PNL, USR, PMP, de cei 6 parlamentari neafiliaţi şi de preşedintele Klaus Iohannis şi au respins Codul Administrativ din cauza faptului că în cadrul procedurilor de adoptare Parlamentul a încălcat principiul bicameralismului. Mai precis, doar o parte dintre articole au fost trimise camerei decizionale, celelalte nu.

Un alt motiv de neconsituţionalitate este faptul că iniţiatorii Codului Administrativ nu au solicitat avizul Consiliului Economic şi Social. Conform legislaţiei în vigoare, pentru adoptarea Codului Administrativ, este obligatoriu solicitarea avizului CES. Chiar dacă acest aviz nu este trimis sau este negativ, legea obligă iniţiatorii actului normativ să solicite acest document.

Codul administrativ a fost adoptat în 9 iulie de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional cu 175 de voturi "pentru", 33 "împotrivă" şi 15 abţineri. Actul normativ a fost atacat la CCR, în 31 iulie, de preşedintele Klaus Iohannis, care susţinea că legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională - Camera Deputaţilor - ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate. Şeful statului a invocat şi încălcarea principiului bicameralismului.

Ulterior, Codul Administrativ a fost contestat şi de 44 de deputaţi PNL, USR şi PMP, cărora li s-au alăturat şi 6 deputaţi neafiliaţi politic.

Una dintre criticile aduse Codului Administrativ se referă la asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând acestora nu ating ponderea de 20%. Conform preşedintelui Iohannis şi parlamentarilor opoziţiei, prin noul Cod Administrativ nu se mai avea în vedere criteriul constituţional al "ponderii semnificative".

În sesizarea PNL, USR, PMP şi a deputaţilor neafiliaţi se arăta că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Ei mai susţin că viitorul act normativ va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.