Codul Fiscal, modificat în ultimii patru ani cât pentru un secol

• Oamenii de afaceri se gândesc să se mute în Bulgaria

Incoerenţa fiscală a devenit o practică coerentă în ţara noastră. Codul Fiscal - legea cadru pentru reglementarea taxelor şi impozitelor în România - a fost modificat, în ultimii patru ani, de 63 de ori, potrivit avocaţilor specializaţi în domeniu.

Aceştia susţin că dacă ar fi fost respectat principiul stabilităţii fiscale prevăzut în Codul Fiscal - prin care orice modificare se aplică după minim şase luni de la anunţare - şi care asigură stabilitate mediului de afaceri, atunci pentru cele 63 de modificări ar fi fost necesari 120 de ani.

Modificările repetate ale Codului Fiscal au îngreunat, în mare măsură, activitatea mediului de afaceri, îndeosebi din pricina faptului că, de multe ori, tocmai normele de aplicare au întârziat să apară.

O spune Dinu Petre, avocat partener al casei de avocatură Cunescu, Balaciu şi Asociaţii: "Codul Fiscal a fost modificat, în ultimii patru ani, de 63 de ori doar prin legi şi Ordonanţe de Urgenţă. Acest lucru contravine chiar principiului stabilităţii fiscale prevăzut în Cod prin care, de la operarea unei modificări până la aplicarea acesteia, trebuie să treacă minim şase luni. Dacă ar fi fost respectat principiul stabilităţii fiscale, pentru acest volum mare de modificări ar fi fost necesari 120 de ani. Modificările repetate ale Codului Fiscal denotă incoerenţă şi pun agentul economic în imposibilitatea de previziune".

Dinu Petru consideră că s-a ajuns la această situaţie din cauză că ţara noastră nu a avut o strategie pe termen lung în domeniu, iar autorităţile au reacţionat mai mult instinctiv când au întâmpinat o problemă în acest sens: "La noi mereu s-a găsit o justificare pentru modificarea Codului Fiscal: ba că a trebuit să ne aliniem la UE, ba că a trebuit să facem mici corecturi. Astfel am ajuns în situaţia în care planurile în domeniu să se facă pe câteva luni de zile, ceea ce pentru mediul de afaceri înseamnă < secunde > în timp ce alte state, spre exemplu Olanda, şi-au realizat strategii pe cinci ani".

Avocatul Dinu Petre a menţionat că la cele 63 de modificări ale Codului Fiscal nu a numărat "şi rectificările, hotărârile de guvern, şi modificările la hotărâri de guvern, şi nici ordinele ANAF şi ordinele Ministerului de Finanţe care completează într-o oarecare măsură acest buchet".

Printre ultimele şi cele mai importante modificări ale Codului Fiscal se numără creşterea TVA de la 19%, la 24%, precum şi lărgirea bazei de impozitare (din dobânzi, dividende şi câştiguri din piaţa de capital sau prin diminuarea cotei deductibile pentru veniturile din drepturile de autor).

Cu toate că, în mod normal, Codul Fiscal, fiind o lege organică, nu poate fi modificat printr-o Ordonaţă de Urgenţă, Avocatul Poporului a refuzat, recent, să sesizeze Curtea Constituţională în acest sens, după ce a fost solicitat de către partidele de opoziţie.

În aceste condiţii, tot mai mulţi oameni de afaceri, spune Dinu Petre, îşi fac calcule să se mute în Bulgaria: "În acest climat de instabilitate fiscală tot mai mulţi oameni de afaceri se gândesc să-şi mute afacerile în Bulgaria. Noi am avut avantajul cotei unice de 16%, dar începem să-l pierdem, din cauza instabilităţii, a scăderii deductibilităţilor, a creşterii TVA sau prin impozitarea dividendelor în cazul persoanelor juridice. Pentru oamenii de afaceri români, din păcate, ţara vecină tinde să devină o destinaţie mai bună de afaceri".

• O nouă problemă: regularizarea TVA

O nouă problemă semnalată de jurişti este cea a regularizării TVA în contextul majorării cotei de la 19%, la 24%. Avocatul Dinu Petru a dat un exemplu: "Să presupunem că în luna noiembrie a anului trecut s-a emis o factură în avans cu TVA de 19%. Acum, în iulie, prin noile modificări, practic se anulează acea factură emisă atunci şi se reface cu un TVA de 24%. Practic se va plăti, în plus, retroactiv, 5% pentru ceea ce a fost semnat înainte. Impactul acestei măsuri va fi unul negativ întrucât există contracte negociate cu TVA inclus, iar furnizorul va ieşi în pierdere. Este un caz unic, aşa ceva nu s-a mai întâmplat".

• Guvernul amână adoptarea normelor de aplicare a Codului Fiscal

Guvernul a decis, ieri, ca normele metodologice de aplicare a recentelor modificări la Codul Fiscal decise de Guvern, prin care a fost extinsă baza de impozitare, să nu fie deocamdată adoptate, ci prezentate în dezbatere publică de către Ministerul Finanţelor Publice.

"Normele au fost discutate şi s-a decis să fie puse în dezbatere publică, urmând să fie adoptate ulterior de Guvern", a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean, potrivit Mediafax.

Proiectul de norme relevă, printre altele, că plata contribuţiilor individuale de asigurări sociale şi de asigurări pentru şomaj va fi impusă şi persoanelor cu venituri de natură profesională pentru care asigurarea în sistemul asigurărilor pentru şomaj este în prezent facultativă.

Prin modificările efectuate recent asupra Codului Fiscal, Guvernul a stabilit că orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, se impozitează cu cota de impozit pe venit şi contribuţii individuale de asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi asigurări de şomaj, baza de calcul la care se aplică aceste contribu ii fiind de cinci salarii medii brute pe economie.

Proiectul stabileşte că din categoria veniturilor de natură profesională, altele decât cele salariale, nu fac parte cele obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii, din pensii, din activităţi agricole, din premii şi jocuri de noroc, din transferul proprietăţilor imobiliare şi din alte surse, precum câştiguri primite de la societăţile de asigurări şi onorarii din activitatea de arbitraj comercial.

Documentul stabileşte totodată că aceste contribuţii individuale de asigurări sociale şi de asigurări pentru şomaj se datorează şi în situaţia în care veniturile de natura profesională sunt realizate de persoane pentru care legea permite în prezent ca asigurarea în sistemul asigurărilor pentru şomaj să fie facultativă.

În acelaşi timp, persoanele care realizează venituri de natură profesională, pentru care se datorează contribuţii individuale de asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi asigurări de şomaj, vor fi considerate ca asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii şi al asigurărilor pentru şomaj.

Contribuţiile individuale nu vor fi impuse persoanelor asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii, precum şi cetăţenilor români care lucrează în străinătate. (F.A.)