• Ministrul de finanţe Sebastian Vlădescu nu a iertat microîntreprinderile, dar a răspuns solicitării Premierului cu privire la armonizarea impozitului pentru motociclete cu cel pentru maşini, solicitare venită dintr-o pasiune a şefului Executivului
Modificarea Codului Fiscal a trecut ieri de Guvern şi, după ce va fi discutat în Parlament, va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2007. Principala realizare cu care se mîndresc guvernanţii este generalizarea cotei unice de 16%, extinderea bazei de impunere, precum şi menţinerea taxei pe valoarea adăugată la 19%.
Deşi pînă în preziua discutării în Guvern a proiectului de Cod Fiscal, oamenii de afaceri şi parlamentari din PC, PSD sau PRM au susţinut modificări esenţiale ale Codului, Executivul nu a dat curs acestor cereri. Mai mult, a acceptat în schimb solicitări precum cea a Premierului de încurajare a mersului pe motocicletă, prin "armonizarea impozitului pentru vehiculele pe două roţi cu cele pe patru roţi", după cum a spus Sebastian Vlădescu.
Astfel, microîntreprinderile vor plăti de la 1 ianuarie 16% impozit pe profit şi nu vor mai putea alege impozitul de 3% pe cifra de afaceri. Această măsură nu va duce la dispariţia microîntreprinderilor, potrivit lui Vlădescu, deoarece "toate care vor avea profit în jur de 15% sunt avantajate de trecerea la impozitul de 16% aplicat diferenţei dintre venituri şi cheltuieli", adăugînd că "din punct de vedere fiscal, microîntreprinderile nu vor mai fi diferenţiate de celelalte întreprinderi decît ca definiţie".
Impozitarea pieţei de capital se va face tot cu 16%, mai exact cu 5% pentru cîştigul obţinut din fiecare tranzacţie şi regularizarea acestui impozit la sfîrşitul anului cu cota unică. Cota de 16% este considerată de Vlădescu "printre cele mai scăzute cote de impozitare din Europa, adăugînd că aceasta va încuraja uniform toate activităţile de investiţie din piaţa de capital, turism, servicii sau producţie".
Dobînzile la vedere nu vor mai fi impozitate, ci doar dobînzile la termen. Deşi varianta Codului Fiscal prezentată de Guvern pînă acum spunea că nu vor mai fi impozitate veniturile din dobînzile la depozitele la vedere sau la conturile curente în limita a 2.000 euro, Sebastian Vlădescu a spus ieri că nu ştie de această menţiune şi trebuie să se documenteze.
De asemenea, societăţilor bancare şi instituţiilor de credit autorizate, celor de credit ipotecar şi societăţilor de asigurare-reasigurare li se vor restrînge rezervele deductibile. Nici cooperaţia agricolă sau pensiunile turistice nu vor mai beneficia de facilităţi fiscale, în schimb companiile aeriene din ţara noastră vor beneficia de deducerea provizioanelor pentru acoperirea cheltuielilor de reparaţie şi întreţinere.
Impozitul pentru locuinţe va creşte în cazul în care locuinţa depăşeşte 150 metri pătraţi, cu 10% pentru fiecare metru pătrat, iar consiliile locale vor putea să majoreze impozitele şi taxele locale doar cu 20% şi nu în mod nelimitat cum era pînă acum. Sebastian Vlădescu a spus că "impozitul pe proprietate nu va aduce sume considerabile la buget, din moment ce 90% din locuinţele din ţara noastră nu vor fi afectate de această măsură".
De asemenea, posesorii de maşini puternice (peste 1.600 centimetri cubi) vor plăti de la 1 ianuarie în jur de 6 milioane lei vechi, iar pentru o "Dacie" va trebui să scoatem din buzunar aproximativ 500.000 lei vechi, adică dublu decît este în prezent.
Cei care vor achiziţiona clădiri, maşini, terenuri în sistem de leasing financiar vor trebui să plăteacă impozite aferente acestor bunuri pe toată durata contractului şi nu cum era pînă în prezent, cînd aceste impozite le plăteau societăţile de leasing.
Impozitul de 16% va fi plătit şi de cei care dobîndesc imobile prin schimb sau dacă le aduc sub formă de aport în natură la diferite societăţi, iar cei care dizolvă sau lichidează o societate vor plăti 16% din venitul obţinut din această activitate. Ministerul Finanţelor a acceptat şi propunerea potrivit căreia atunci cînd este vîndută o proprietate, trebuie să fie însoţită de un document care să ateste că pentru acea proprietate nu există taxe şi impozite neplătite.
Şi agenţii economici care desfăşoară activităţi în alimentaţia publică vor trebui să plătească o taxă anuală de 30 milioane lei vechi "pentru a preveni evaziunea fiscală în administraţia publică", a spus ministrul Finanţelor, deşi a recunoscut că "în Codul Fiscal nu există prevederi speciale pentru eliminarea evaziunii fiscale, însă de acest aspect se ocupă ANAF".
TVA redus la alimentele de bază nu a fost acceptat ca măsură de modificare a Codului Fiscal, deşi parlamentarii Conservatori ameninţau cu votarea împotriva Codului Fiscal în Parlament dacă această măsură nu va fi acceptată. "TVA redus la alimentele de bază nu se transformă automat într-o reducere de preţ la aceste alimente", crede ministrul de resort, adăugînd că "taxa unică le va da mai mulţi bani cetăţenilor şi nu vor mai fi nevoiţi să depindă de o reducere a preţului alimentelor de bază". Nici majorarea redevenţelor nu a fost introdusă în Codul Fiscal, deşi Asociaţia Oamenilor de Afaceri a solicitat această măsură în cîteva rînduri. "Subiectul redevenţelor este încă în lucru şi trebuie să vedem formula tehnică şi legală pentru ca veniturile obţinute din redevenţe să crească", a spus Sebastian Vlădescu.
În domeniul accizelor modificările Codului Fiscal vizează în primul rînd armonizarea legislaţiei fiscale cu cea europeană. Astfel, accizele vor creşte pentru benzină cu plumb, păcură, gaz natural şi energie electrică, inclusiv pentru cea folosită în gospodării.
Nerezidenţii care vor avea venituri în ţara noastră vor plăti şi ei cota unică, iar lucrătorii în IT nu vor mai beneficia de la 1 ianuarie 2007 de scutirea impozitului pe venitul din salarii (potrivit unei cereri exprese a Consiliului Con-curenţei).
Deşi a fost adoptat de Guvern în şedinţa de ieri, proiectul de Cod Fiscal trebuie să treacă de Parlament pentru a putea fi aplicat, însă aici va întîlni nu numai opoziţia cu privire la revendicările neincluse în Codul Fiscal, ci în primul rînd, opoziţia politică.