COFACE: Previziunile de creştere a PIB-ului pentru 2021 au fost revizuite în sus

Previziunile de creştere a PIB-ului pentru 2021 au fost revizuite în sus (+ 5,6%), dar acestea sunt în principal rezultatul evoluţiei pozitive din Statele Unite. Perspectivele îmbunătăţite de creştere se reflectă în comerţul mondial: după o scădere de 5% a volumului anul trecut, Coface prognozează o creştere de 11% pentru 2021.

În acest context de creştere a comerţului internaţional, ţările exportatoare de materii prime beneficiază de o îmbunătăţire a condiţiilor lor comerciale. În acelaşi timp, progresul lent al campaniilor de vaccinare în ţările emergente face puţin probabil ca imunitatea colectivă să fie atinsă în următoarele douăsprezece luni. Acest lucru sugerează că procesele stop-go vor persista şi vor continua să limiteze cererea internă în majoritatea economiilor emergente.

În cele din urmă, Coface constată o creştere a riscului politic legat de criza sănătăţii şi de accelerarea inflaţiei.

Europa şi America de Nord în 2022: spre sfârşitul stop-go-ului şi a investiţiilor în infrastructură

Tendinţele majore sanitare s-au accelerat de când Coface a publicat ultimul barometru în aprilie, procesul de vaccinare progresând mai repede în America de Nord şi Europa decât în restul lumii. Accelerarea acestor campanii de vaccinare, combinată cu efectele restricţiilor de mobilitate din primăvară, a dus la scăderea numărului de noi infecţii în aceste zone. Prin urmare, autorităţile locale au putut redeschide părţi ale economiei înainte de vară. Totuşi, două riscuri fac incertă continuarea acestei tendinţe pozitive:

- Încetinirea ratei de vaccinare care, dacă va fi confirmată în lunile următoare, va întârzia realizarea imunităţii colective.

- Pragul pentru obţinerea imunităţii de grup este cu atât mai mare cu cât virusul se transmite rapid între oameni. Cu toate acestea, apariţia de noi tulpini care sunt mai rapid transmisibile ridică probleme privind posibile noi valuri de infectare în lunile următoare.

În condiţiile în care aceste două riscuri nu se vor concretiza, economiile europene şi nord-americane ar trebui să revină la o funcţionare aproape normală până la sfârşitul verii.

În prognozele de creştere trebuie observate câteva modificări. Revizuirea ascendentă a creşterii globale aşteptată în 2021 (+5,6%, +0,5 puncte comparativ cu ultimul barometru Coface) este în mare parte datorată Statelor Unite (+ 6,5% în acest an), a cărei economie a continuat să surprindă favorabil din vara anului trecut. Aceste perspective de creştere se reflectă în comerţul mondial: modelul Coface indică o creştere de 11% în acest an.

Pe latura pozitivă, implementarea planului de infrastructură anunţat de Joe Biden va aduce beneficii multor sectoare de activitate dacă va fi adoptat. În Europa, lansarea fondurilor de stimulare anunţate în iulie 2020 va avea un impact diferenţiat asupra economiilor şi va îndeplini mai multe scopuri: susţinerea cererii, accelerarea redresării şi promovarea dezvoltării în sectoarele de creştere.

Cu toate acestea, pentru companii se aşteaptă o creştere a costurilor de producţie: pe lângă lipsa persistentă a anumitor componente electronice, aceasta afectează şi costurile de transport, precum şi preţurile materiilor prime care vor râmâne ridicate.

Economii emergente: cererea internă constrânsă de stop-go şi inflaţie

De la începutul lunii aprilie, situaţia sănătăţii a rămas problematică în mai multe ţări din America Latină (în special Brazilia şi Argentina) şi în India. Creşterea masivă a numărului de infecţii a fost, de asemenea, observată în mai multe ţări asiatice (de exemplu, Malaezia, Thailanda, Coreea şi Singapore), indicatorii de mobilitate indicând o activitate economică mai scăzută în aceste zone. Numărul persoanelor infectate a crescut rapid şi în Africa şi Rusia la începutul verii. Tendinţa este mai pozitivă în Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Turcia.

Pe lângă contextul sanitar, creşterea inflaţiei (+8,1% an-la-an în Brazilia, maximul ultimilor de 5 ani) şi înăsprirea ulterioară a anumitor politici monetare vor limita probabil revenirea cererii interne. Ţările ale căror materiale reprezintă o mare parte din importuri vor fi afectate de o creştere semnificativă a preţurilor lor de import. Acesta este cazul Chinei, ale cărei importuri de materii prime reprezintă mai mult de 30% din totalul achiziţiilor sale de bunuri străine. În timp ce inflaţia consumatorilor rămâne stabilă în China în această etapă (+1,3% pe parcursul unui an), creşterea bruscă a preţurilor la producător (+9% an-la-an, un maxim din ultimele 12 ani) susţine accelerarea acesteia în următoarele luni.

Creşterea puternică a riscului politic legată de accelerarea inflaţiei în contextul crizei sanitare

Riscurile inflaţioniste au fost de interes în ultimele luni. În acest context, actualizarea anuală a indicelui de risc politic Coface arată o creştere puternică a riscului politic în întreaga lume, în special în ţările emergente. Într-adevăr, cifrele indică o deteriorare a nivelului de trai şi a puterii de cumpărare, precum şi o creştere a inegalităţilor observate în urma crizei COVID-19. În acest stadiu, condiţiile nu conduc neapărat la revolte populare care rămân limitate de capacitatea oamenilor de a se mobiliza.

În 2020, indicele de risc social a crescut brusc (+5 puncte) la 51% la nivel global, atingând cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. În ciuda numeroaselor măsuri de sprijin fiscal şi monetar, 140 din cele 160 de ţări evaluate au înregistrat o scădere a PIB-ului anul trecut. În acelaşi timp, rata şomajului a crescut în 145 din aceste 160 de ţări. Creşterea acestui risc este mai accentuată în economiile cu venituri mari, care au un nivel de risc iniţial mai scăzut. Cu toate acestea, în ciuda evoluţiilor, ţările cu cel mai ridicat nivel de risc social rămân Yemen, Siria, Irak, Venezuela, Libia, Liban, Sudan, Iran, Algeria şi Arabia Saudită.

Indicele conflictului, a doua componentă a Indicelui riscului politic Coface, este calculat în funcţie de numărul conflictelor, intensitatea acestora, numărul victimelor şi durată. În 2020, Azerbaidjanul şi Etiopia au înregistrat o creştere a acestui indice din cauza conflictelor observate pe teritoriile lor. Sunt urmate de ţări care luptă împotriva terorismului sau care sunt în război civil, precum Republica Central Africană, Sudan şi Mali.