COLLIERS:  Livrările de locuinţe nu au ţinut pasul cu cererea ridicată

Piaţa rezidenţială din România se îndreaptă către un nou record de livrări şi în acest an, însă ritmul dezvoltărilor nu a ţinut pasul cu evoluţia cererii din ultimii doi ani, conform unui comunicat remis redacţiei. În plus, şi preţul locuinţelor noi continuă să crească, pe măsură ce noile proiecte înglobează creşterea preţurilor materialelor de construcţie, subliniază consultanţii Colliers. În ultimii doi ani, locuinţele au înregistrat scumpiri considerabile, iar principalul motiv din spatele evoluţiei fiind creşterea puternică a cererii, pe fondul unui cumul de factori precum accesibilitatea creditării, creşterea salariilor, dar şi creşterea importanţei spaţiului de locuit.

Potrivit sursei citate, piaţa tranzacţiilor de apartamente a înregistrat anul trecut noi recorduri atât din punct de vedere al vânzărilor, cât şi al livrărilor. În total, în 2021 au fost livrate 71.405 locuinţe la nivel naţional, în creştere cu 5% faţă de anul precedent. Cum suprafaţa totală autorizată de către dezvoltatori în 2021 a crescut cu peste 15% faţă de 2020, la peste 12 milioane de metri pătraţi, sectorul rezidenţial se îndreaptă spre noi maxime în ceea ce priveşte livrările anul acesta. În primul trimestru al anului am avut o creştere a numarului de locuinţe livrate cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar volumul investiţiilor în locuinţe noi s-a majorat cu 21% în aceeaşi perioadă. Valoarea investiţiilor în construcţia de noi locuinţe a ajuns în primul trimestru la 4,6 miliarde lei, în creştere cu peste 50%, avans ce subliniază creşterea semnificativă a preţurilor materialelor de construcţii.

"Indiciile recente din zona cererii sugerează că nu ar trebui să fie probleme ca aceste suprafeţe să fie absorbite. Preţul de vânzare este întotdeauna rezultatul dintre cerere şi ofertă, cererea de pe piaţa rezidenţială fiind impulsionată pozitiv de către creditare, atât prin dobânzile scăzute, cât şi prin accesibilitatea creditului şi programele de susţinere a creditului ipotecar. Asistăm însă acum la o întărire a politicii monetare, care ar putea să încetinească din viteza de creştere a creditării. Rămâne de văzut până unde vor merge dobânzile în încercarea de a domoli inflaţia, şi care va fi impactul acestei tendinţe în numărul de credite ipotecare acordate", precizează Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România. Altfel, după cum a avertizat chiar guvernatorul BNR, există riscul unei recesiuni în perioada următoare, aspect ce ar mai ajuta cu reducerea presiunilor inflaţioniste, dar nu ar ajuta prea mult cererea pe piaţa rezidenţială în condiţiile în care ar afecta apetitul oamenilor să cumpere locuinţe, subliniază expertul Colliers.

În Bucureşti, diferenţa între numărul de tranzacţii şi livrările de locuinţe a crescut cu peste 50% în ultimul an, comparativ cu 2019. Izbucnirea pandemiei a prăbuşit cererea pentru locuinţe în trimestrul 2 din 2020, când piaţa a îngheţat şi am înregistrat o scurtă perioadă de scăderi de preţuri după 7 ani de creşteri succesive. În prezent, ecartul dintre cerere şi ofertă se menţine semnificativ, însă vedem semnale că acest coridor începe să se îngusteze, pe măsură ce livrările vor creşte, iar cererea va înregistra un recul.

În restul ţării, această evoluţie a fost şi mai pregnantă, diferenţa între numărul de tranzacţii şi livrări crescând de aproape trei ori în ultima perioadă, faţă de anul 2019. Cluj Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Braşov sunt principalii poli în care se concentrează cererea pentru locuinţe din ţară, aici înregistrându-se în total circa o treime din tranzacţiile la nivel naţional. Zona metropolitană a capitalei este responsabilă de o altă treime, iar celelalte 35 de judeţe formează împreună ultima treime, subliniază sursa citată.

Peste 21.000 de unităţi se află acum în construcţie în Bucureşti şi în împrejurimi, circa 7.000 unităţi în Iaşi şi peste 5.000 în Cluj Napoca. În lipsa materializării unor factori majori de risc macroeconomic în 2022, consultanţii Colliers se aşteaptă ca piaţa să atingă un nou record de tranzacţii şi livrări în acest an.

"Pentru prima dată din 2015 încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a inflaţiei, cât şi sub cea a creşterii preţurilor rezidenţiale. Dacă la începutul anului 2021 era nevoie de cca 7,5 ani de salariu mediu pentru a cumpăra apartamentul mediu, acum vorbim de o perioadă de cel puţin 8 ani. Prin urmare, ne aşteptăm ca în următorii doi ani, o perioadă caracterizată de o inflaţie ridicată şi de o creştere a dobânzilor faţă de minimele istorice din 2020, această evoluţie să continue şi să avem locuinţe mai puţin accesibile din punct de vedere al preţului", precizează Gabriel Blăniţă.

Cu toate acestea, în multe oraşe occidentale şi chiar capitale din regiune, raportul de accesibilitate a locuinţelor este considerabil mai nefavorabil consumatorilor, ceea ce sugerează că şi în cazul unui scenariu economic negativ, România nu ar trebui să sufere o corecţie semnificativă a preţurilor, se mai arată în comunicat.