Comerţul cu amănuntul a pus frână în august pe fondul persistenţei crizei sanitare

Volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul, barometrul pentru consumul privat (principala componentă a PIB), a scăzut cu un ritm lunar de 1,6% în august, după trei luni consecutive de creştere ce aproape anulaseră impactul crizei Covid-19, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cifrele indică cumpătare din partea consumatorilor în contextul persistenţei crizei sanitare în luna august, după o revenire puternică a încrederii consumatorilor în primele luni post-lockdown.

Conform datelor INS, consumatorii au redus în august, în principal, din cheltuielile cu produse nealimentare, care au marcat o scădere a volumului vânzărilor de 1,9% faţă de luna iulie. Vânzările de alimente, băutură şi tutun au rămas relativ stabile (cele mai reziliente în această criză având în vedere natura şocului), cu o uşoară scădere de 0,3% în august comparativ cu luna iulie, în timp ce volumul vânzărilor de carburanţi în unităţi specializate a crescut pentru a patra lună la rând în august, însă cu un ritm lunar în decelerare, de doar 0,6%. Pe totalul primelor 8 luni din 2020, vânzărilor de carburanţi în benzinării sunt cu 8,7% mai mici faţă de primele 8 luni din 2019.

În ritm an/an, volumul vânzărilor a rămas pe creştere pentru a treia lună la rând, însă ritmul a decelerat puternic după evoluţia slabă a vânzărilor din august. Astfel, volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a crescut în august 2020 faţă de august 2019 cu 1,6%, ritm în diminuare de la un plus de 5,1% în iulie.

Aceste aspecte "pot fi interpretate sub forma unei ajustări după evoluţiile pozitive din lunile anterioare, într-un context caracterizat prin persistenţa crizei sanitare", comentează datele INS Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania.

Rădulescu mai evidenţiază majorarea în august 2020 faţă de august 2019 a vânzărilor de produse nealimentare cu 7,9%, evoluţie susţinută de nivelul redus al costurilor reale de finanţare şi de creşterea veniturilor populaţiei. "În cadrul acestora, se observă continuarea tendinţei de creştere cu un ritm ridicat pentru vânzările prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (cu 44% an/an)", subliniază economistul.

De menţionat totodată că pe întreaga perioadă ianuarie-august 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul a rămas pe creştere, cu un plus de 1,3%. Pe primele 8 luni din acest an se evidenţiază majorarea vânzărilor de produse alimentare/băuturi/tutun cu 6,2% an/an, evoluţie influenţată şi de unda de panică asociată incidenţei pandemiei.

"Vânzările de produse farmaceutice/cosmetice/parfumerie şi de mobilă/articole de iluminat/aparate electrice/articole de fierărie şi vopsitorie au consemnat creşteri cu 3,7% an/an, respectiv 4,8% an/an la opt luni din 2020. Pe de altă parte, vânzările de carburanţi în magazine specializate s-au ajustat cu 9% an/an în perioada ianuarie-august, dat fiind că declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei a fost contrabalansat de restricţiile de circulaţie implementate pentru contracararea crizei sanitare şi de persistenţa acesteia", mai arată Andrei Rădulescu.

De notat că Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, şi-a făcut un obicei din a folosi în postările sale de pe Facebook privind "revenirea în V a economiei" datele şi graficul INS cu situaţia comerţului cu amănuntul. Ieri, în declaraţia televizată săptămânală (iniţial s-a vorbit despre o conferinţă de presă, dar jurnaliştii nu au fost invitaţi ieri să pună întrebări), după publicarea datelor INS, Cîţu a spus că vânzările continuă să fie pe un trend ascendent, el făcând referire la datele an/an.

"Astăzi (n.r. ieri), INS a prezentat cifra de afaceri pentru companiile din comerţul cu amănuntul, ceea ce noi numim vânzări în economie, şi avem volumul vânzărilor mai mare decât anul trecut în aceeaşi perioadă. Deci am revenit, am recuperat ce am pierdut în trimestrul doi şi suntem pe un trend ascendent, avem o cifră de afaceri mai mare decât anul trecut în perioadă de creştere economică. Economia a răspuns pozitiv la ceea ce am făcut noi până acum", a spus Florin Cîţu.

• BNR şi Consiliul Fiscal îndeamnă clasa politică la cumpătare

În raportul trimestrial Euro Monitor (nr. 4), publicat recent pe site-ul BNR, economiştii băncii centrale şi ai Consiliului Fiscal arată că "deşi clasificarea crizelor după «abecedar» are numeroase dezavantaje, dacă ar fi necesară caracterizarea traiectoriei redresării cu ajutorul literelor, varianta aleasă ar putea fi între V şi L, unde revenirea economiei urmăreşte o înviorare rapidă în faza iniţială, iar ulterior se aplatizează treptat, marcând şi posibile scăderi tranzitorii înainte să atingă nivelul înregistrat pre-criză". Economiştii celor două instituţii atrag însă atenţia că acest profil al recuperării economice, deşi pare cel mai probabil, este condiţionat de un set de factori.

"În primul rând, se presupune că situaţia epidemică poate fi gestionată (prin depistarea persoanelor infectate, izolare locală etc.) atât pe plan intern, cât şi la nivel global, fără a fi necesară reapelarea la măsuri de închidere generalizată ale economiilor. O altă condiţie este ca principalele economii ale lumii să beneficieze de o recuperare în linie cu aşteptările indicate de majoritatea analiştilor profesionişti. Trebuie de avut în vedere, că dacă economia globală nu va reuşi să-şi revină, nici economia românească nu va avea prea multe şanse să iasă din situaţia dificilă cauzată de pandemie. Însă chiar dacă condiţiile de mai sus sunt îndeplinite, revenirea totuşi mai poate fi anulată prin măsuri care subminează în mod semnificativ încrederea investitorilor în economia României. De exemplu, pierderea categoriei ratingului de ţară recomandată pentru investiţii ar implica costuri imense pentru toate sectoarele economiei. Numărul şi diversitatea condiţiilor care sunt necesare pentru recuperarea deplină, indică faptul că economia se află în pragul unei etape foarte fragile a procesului de redresare. Dacă nu se acordă atenţia cuvenită circumstanţelor care ar putea pune în pericol revenirea, atât progresele obţinute până acum, cât şi perspectivele viitoare se pot schimba radical într-o fracţiune de secundă", se arată în raportul Euro Monitor.

În cazul în care situaţia epidemică se înrăutăţeşte considerabil, traiectoria economiei ar putea fi mai degrabă asemănătoare unei forme de L, mai arată specialiştii BNR şi ai Consiliului Fiscal, care adaugă că "în absenţa unor abordări adecvate şi responsabile în perioada următoare, din partea tuturor actorilor, acumularea extrem de rapidă a datoriilor (o tendinţă tipică a crizei actuale, mai ales în cazul sectorului public) creează toate premisele unei furtuni din familia crizelor financiare clasice".