COMISARUL PENTRU ENERGIE MIGUEL ARIAS CANETE: "Vom propune implicarea CE în negocierile aprovizionării cu gaze a statelor membre"

Proiectul Uniunii Energetice propune ca statele membre să fie mai transparente în negocierile cu ţări sau companii din afara spaţiului european pentru încheierea contractelor de aprovizionare cu gaze.

Întrebat cum vor fi convinse statele membre să fie mai transparente în privinţa contractelor negociate cu Gazprom, comisarul pentru politici climatice şi energie, Miguel Arias Canete, ne-a declarat: "Dacă statele ar vrea cu adevărat să respecte regulile UE şi să fie mai transparente, atunci Comisia Europeană ar trebui să fie informată asupra negocierilor cu ţări din afara spaţiului comunitar încă de la început şi nu după ce acestea s-au finalizat. De aceea vom propune implicarea Comisiei în negocierile aprovizionării cu gaze care au impact asupra securităţii energetice a UE întrucât nu suntem dispuşi să stăm fără să facem nimic dacă putem preveni viitoare crize energetice".

Domnia sa ne-a explicat că negocierile transparente vor permite statelor membre ale Uniunii Europene (UE) să se asigure că acordurile comerciale pentru aprovizionarea cu gaze pe care le încheie sunt compatibile cu legislaţia europeană. "Anumite contracte nu pot fi implementate dacă nu respectă legislaţia europeană şi este în interesul statelor să evite o astfel de situaţie", a adăugat comisarul pentru energie, care a ţinut să ne precizeze că statele vor obţine condiţii mai bune dacă negociază pe o singură voce cu ţări din afara spaţiului comunitar.

"Dacă se discută individual aşa cum se întâmplă acum, atunci puterea de negociere va continua să fie semnificativ mai mică", consideră Miguel Arias CaZete.

În prezent, ca să aibă garanţia că aceste contracte sunt în linie cu regulile pieţei interne europene şi îndeplinesc criteriul securităţii aprovizionării, Comisia Europeană (CE) are deja dreptul să deruleze verificări privind respectarea normelor europene, ne-a mai declarat domnia sa, care ne-a menţionat că aceste verificări sunt posibile abia după ce un stat membru şi o ţară non-UE au încheiat un acord în sectorul gazelor.

Creşterea interconexiunilor reţelelor de gaze în Europa Centrală şi de Sud-Est, care este puternic dependentă de importurile de gaze ruseşti, este una dintre priorităţile CE. "Numai când vom avea o reţea energetică deplin interconectată vom putea atinge ţelul propus în proiectul Uniunii Energetice", consideră comisarul Arias CaZete, care a subliniat că nevoia de interconectivitate este stringentă în special în zona Centrală şi de Sud-Est a Europei, care este vulnerabilă la capitolul alimentării cu gaze.

În ciuda tuturor eforturilor depuse în ultimii 10 ani pentru construcţia unei infrastructuri diversificate de transport în această regiune, progresul este prea lent, apreciază domnia sa, care a continuat: "De aceea, CE a propus, pe 9 februarie la Sofia, constituirea CESEC, care este un grup de lucru la nivel înalt pentru conectivitatea reţelelor de gaze în zona Centrală şi Sud-Est europeană. Grupul va pune la punct un plan de priorităţi pentru dezvoltarea infrastructurii, cu scopul de a reduce dependenţa regiunii de importurile de gaze ruseşti în cel mai scurt timp posibil. Cooperarea regională trebuie să fie îmbunătăţită în continuare pentru a aborda priorităţile politice ale ţărilor din regiune şi sunt convins că grupul CESEC este o platformă utilă în acest sens".

Oficialul CE apreciază că poziţia geografică strategică a României va fi fundamentală în construcţia viitoarei Uniuni Energetice. După expansiunea actualei arhitecturi a infrastructurii, regiunea va fi mai bine integrată şi gazul care va veni din Marea Neagră şi din Bulgaria va fi transportat prin România către vecinii vestici ai ţării noastre precum Ungaria, potrivit domnului Arias CaZete. "Piaţa unică europeană poate deveni, cu siguranţă, o mare oportunitate de dezvoltare pentru România, care este ţara cu cea mai mare producţie autohtonă de gaze din regiune şi cele mai bune perspective de exploatare de noi rezerve", a concluzionat domnia sa.

Statele membre care împărtăşesc aceleaşi idei de dezvoltare ar trebui să-şi coordoneze acţiunile. "Am avut exemple de succes cu grupul de la Visegrad, dar şi cu statele nordice pe probleme legate de mediu", ne-a menţionat comisarul european pentru energie, care susţine că ţările din zona centrală şi sud-est europeană ar trebui să-şi unească forţele pentru a-şi combate vulnerabilităţile energetice, iar Uniunea Energetică reprezintă o platformă foarte bună pentru a amplifica impactul politicilor lor în acest domeniu.

În acest context, eficienţa energetică ar trebui văzută "ca o sursă de energie prietenoasă cu mediul", în opinia lui Miguel Arias CaZete, care ne-a mai declarat că CE conştientizează acest lucru şi deja facilitează cooperarea dintre ţări pentru schimbul de bune practici, în special în implementarea legislaţiei din domeniu.

De asemenea, UE a majorat fondurile pe care le pune la dispoziţie pentru programele privind eficienţa energetică. De exemplu, CE a pus la dispoziţie facilităţi precum asistenţă pentru studii de fezabilitate, planuri de afaceri sau mobilizarea comunităţilor. Comisarul ne-a mai dat şi exemplul Băncii Europene pentru Investiţii, care pune la dispoziţie granturi ca să ajute autorităţile locale să dezvolte investiţii energetice de amploare.

Investiţiile totale necesare pentru atingerea ţintei UE privind reducerea consumului de energie până în 2020 sunt estimate la circa 100 miliarde de euro pe an.