Guvernul de la Roma a ajuns, ieri, la un acord cu Comisia Europeană privind proiectul bugetar al Italiei, care fusese contestat anterior de Bruxelles din cauza deficitului.
Amintim că, în luna octombrie, Executivul european a respins proiectul de buget propus de Italia pentru anul 2019 din cauza deficitului prevăzut, de 2,4% din PIB. Comisia susţinea că acest buget nu ar reduce datoria publică uriaşă a Italiei şi ar încălca reglementările UE.
Au urmat săptămâni de negocieri între Guvernul italian, condus de Giuseppe Conte, şi oficialii de la Bruxelles, pentru ca ţara să evite declanşarea procedurii de sancţionare din cauza deficitului bugetar.
Deşi iniţial s-a opus, în cele din urmă Italia şi-a revizuit proiectul de buget, preconizând acum un deficit de 2,04%, ţintă confirmată ieri de Bruxelles.
În plus, estimarea de creştere economică pentru 2019 a fost înrăutăţită de Guvernul italian la 1%, de la 1,5% iniţial.
Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat, citat de CNBC: "Soluţia actuală nu este ideală, însă ea ne permite să evităm, în această fază, declanşarea procedurii de deficit excesiv. Un element pozitiv important este că noul buget se bazează pe un scenariu economic plauzibil. Politicile bugetare credibile şi sustenabile nu pot fi planificate pe estimări supra-optimiste".
Deşi Italia a făcut modificări în privinţa planurilor sale de cheltuieli publice, Dombrovskis a subliniat că actuala componenţă a cheltuielilor încă ridică semne de întrebare, în special principalele măsuri expansioniste care privesc veniturile cetăţenilor şi reformele din domeniul pensiilor (inclusiv reducerea vârstei de pensionare).
"În momentul în care aceste măsuri vor intra pe deplin în vigoare, vor genera costuri mai mari. În 2020 şi 2021, Italia intenţionează să compenseze costurile prin creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA). Dar, ştim că în trecut, Italia nu a activat acest tip de măsuri de salvgardare. Dacă se va întâmpla acest lucru, din nou vor trebui găsite în altă parte resurse mai mari", conform oficialului european.
Noile măsuri prevăzute de Italia includ, de asemenea, impozite mai mari pentru companii şi reduceri ale investiţiilor planificate, a adăugat Dombrovskis, menţionând că acestea nu reprezintă "paşi favorabili creşterii", însă ar putea fi compensate de o mai bună utilizare a fondurilor structurale disponibile în UE.
După declaraţiile lui Dombrovskis, randamentul obligaţiunilor italiene cu scadenţa la zece ani s-a redus la 2,79%, de la 2,833% miercuri dimineaţa.
Dombrovskis a dat asiguri că Executivul comunitar va monitoriza strict dacă Italia va adopta noile reglementări convenite cu Comisia Europeană.
Italia are a doua cea mai mare datorie publică din UE, de 131% din PIB.