COMISIA EUROPEANĂ DESPRE "MARŢEA NEAGRĂ": Votul Parlamentului a pus la îndoială angajamentul politic

Votul Parlamentului din decembrie 2013, cunoscut în presă ca "marţea neagră a democraţiei", a pus la îndoială angajamentul politicienilor autohtoni de a concretiza reformele anticorupţie în ţara noastră, iar problemele juridice din noile coduri creează "dificultăţi suplimentare", conform primului raport anticorupţie al Comisiei Europene (CE).

În pofida unor progrese privind combaterea corupţiei la nivel înalt, nu există încă "suficiente rezultate privind lupta împotriva micii corupţii", iar prevenirea rămâne "mai degrabă slabă" atât la nivel central, cât şi la nivel local.

Experţii UE remarcă faptul că, în mare parte, cadrul juridic anticorupţie a fost deja instituit, iar unele măsuri au fost deja adoptate, recent, pentru reformarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.

"Cu toate acestea, câteva dintre iniţiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie şi al dispoziţiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la îndoială stabilitatea legislaţiei actuale şi angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupţie", chiar dacă, luna trecută, modificările au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională a României (CCR), mai scrie în document.

Totodată, CE remarcă "provocări considerabile" legate de punerea în aplicare a noilor coduri: "Instabilitatea acestor acte legislative şi mai multe probleme juridice identificate de profesioniştii din domeniu, care ar putea necesita modificări ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare înainte de intrarea lor în vigoare creează dificultăţi suplimentare".

Comisia remarcă "rezultatele solide" ale DNA, care au scos la iveală practici de corupţie ce implicau politicieni şi funcţionari publici de rang înalt. Mai mult decât atât, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) are "o eficienţă din ce în ce mai mare privind judecarea cazurilor complexe de corupţie".

Şi activitatea ANI este apreciată, dar CE consideră că, de-a lungul timpului, acţiunile ulterioare deciziilor ANI au întâmpinat "dificultăţi semnificative".

Potrivit Eurobarometrului 2013 privind corupţia, 93% din respondenţii români au fost de acord cu faptul că în ţara lor fenomenul este larg răspândit (media UE fiind de 76%), în timp ce 42% afirmă că au fost afectaţi personal de corupţie în viaţa de zi cu zi (media UE fiind de 26%). 82% dintre conaţionali consideră că mita şi relaţiile personale sunt, deseori, cel mai simplu mijloc de a obţine anumite servicii publice.

În privinţa întreprinderilor, Eurobarometrul citează 81% dintre firmele autohtone, care au afirmat că, în ţara noastră, "favoritismul şi corupţia" reprezintă un obstacol în calea concurenţei. Un procentaj de 65% dintre subiecţi sunt de părere că, pentru întreprinderea lor, corupţia reprezintă o problemă, în timp ce 64% consideră că nepotismul şi clientelismul ridică probleme similare.