Comisia Europeană scoate pompele de căldură din atenţia electoratului înainte de alegeri

Se pare că interesele politrucilor europeni primează în faţa urgenţelor climatice, care sunt trecute pe plan secund, cel puţin până la alegerile europarlamentare din acest an.

Renewable Energy Magazine (REM) a scris recent despre decizia Comisiei Europene, care a amânat lansarea Planului de acţiune în privinţa pompelor de căldură până după alegerile din UE, în ciuda promisiunilor de lansare în primele luni ale anului 2024.

REM mai arată că planul trebuia lansat imediat după aprobarea Legii privind performanţa energetică a clădirilor, care este foarte aproape.

După cum era de aşteptat, reacţiile dure au apărut imediat din partea organizaţiilor interesate să profite de pe urma directivelor care facilitează acordarea subvenţiilor şi a legilor care forţează instalarea acestor dispozitive în numele luptei împotriva schimbărilor climatice.

"Europa rămâne în urmă în ceea ce priveşte decarbonizarea căldurii", a declarat Thomas Nowak, secretar general al Asociaţiei Europene a Pompelor de Căldură (EHPA), care a mai subliniat că decizia CE "va avea un impact asupra drumului Europei către zero net şi asupra consumatorilor care nu doresc altceva decât să poată alege o încălzire curată la preţuri accesibile şi durabile".

Dar cine îi opreşte pe consumatori să arunce bani pentru o tehnologie de încălzire care, deşi arată randamente superioare centralelor pe gaze, prezintă deficienţe majore în cazul climatului din emisfera nordică?

Nu ar trebui să existe o "luptă" dreaptă pe piaţă între opţiunile prezentate consumatorilor, iar autorităţile de reglementare să se îngrijească doar de respectarea regulilor concurenţei libere şi deschise? Nu sunt acestea principii fundamentale ale Uniunii Europene?

Se pare că nu. Şi producătorii pompelor de căldură doresc să beneficieze de programele de asistenţă socială din ţările europene, aşa cum beneficiază şi asistaţii social care îşi cumpără automobile electrice cu ajutoare de la stat.

Printre aceşti producători nu se mai află reputata companie germană Viessmann, care a vândut divizia de pompe de căldură companiei americane Carrier în primăvara anului trecut. Oare de ce a vândut Viessmann divizia sa de pompe de căldură, în condiţiile în care autorităţile germane şi cele europene le promovează cu neruşinare în faţa consumatorilor, fără o informare corectă, şi au pregătite legi care să forţeze instalarea lor?

"Durerea" exprimată de Asociaţia Europene a Pompelor de Căldură este de înţeles. Euractiv a scris recent că vânzările europene de pompe de căldură se prăbuşesc, pe fondul "incertitudinii politice şi a scăderii preţurilor la gaze".

În T3 2023 au fost vândute 485.000 de pompe de căldură în Europa, cu 14 % sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe marginea deciziei CE, cotidianul britanic The Times a scris că "UE amână planul pentru mai multe pompe de căldură pentru a evita reacţiile electorale".

În articol se aminteşte că planurile autorităţilor de la Bruxelles prevăd instalarea a minimum 30 de milioane de pompe de căldură până în 2030 şi cel puţin a 10 milioane de unităţi până în 2027.

Atingerea acestor obiective este problematică, în condiţiile în care "multe ţări din UE nu au restricţionat încă vânzarea de centralelor termice tradiţionale pe bază de hidrocarburi, pe fondul tulburărilor politice", după cum mai arată The Times.

Publicaţia britanică aminteşte că încercarea guvernului Germaniei de a interzice instalarea noilor centrale pe gaze naturale din 2024 a fost amânată până la sfârşitul deceniului, deoarece "a dus coaliţia lui Olaf Scholz în pragul colapsului".

"Amânarea acestui plan pentru după alegeri este o greşeală. Solicităm preşedintelui von der Leyen, comisarului pentru energie Simson şi celorlalţi comisari să revină de urgenţă asupra deciziei", a mai declarat secretarul general al EHPA.

EHPA, alături de alte 23 de organizaţii care promovează pompele de căldură, a prezentat comisarului pentru energie Kadri Simson un aşa-numit "accelerator al pompelor de căldură", care evidenţiază barierele şi propune soluţii pentru instalarea cât mai rapidă a acestor sisteme de încălzire, după cum mai scrie Renewable Energy Magazine.

Printre aceste soluţii se află şi "implementarea unor strategii naţionale de acţiune care să abordeze diferenţa adesea uriaşă dintre preţurile la gaz şi electricitate, pentru a impulsiona cererea de pompe de căldură".

Este evident la ce se referă propunerea: taxarea masivă a consumului de gaze naturale sub diferite forme, inclusiv prin aplicarea unor taxe masive asupra emisiilor de CO2, astfel încât să devină "competitive" preţurile electricităţii.

Consecinţele vor fi devastatoare nu doar pentru păturile sărace din Europa, a căror putere de cumpărare a fost erodată masiv de politicile iresponsabile ale BCE, ci şi pentru clasa de mijloc, iar fenomenul "sărăciei energetice" va deveni endemic în UE.

"A minţi electoratul şi a continua cu politici diferite odată este unul dintre factorii care contribuie la distrugerea democraţiei noastre", a scris cineva pe Twitter pe marginea ştirii din Renewable Energy Magazine. Dar ce mai contează democraţia, când trebuie oprite schimbările climatice?

Reacţiile isterice ale grupurilor de interese din jurul pompelor de căldură nu vor fi luate în considerare de autorităţi dintr-un motiv simplu: la "şcoala" unde sunt pregătiţi politrucii europeni este studiată virtutea răbdării, mai ales când este vorba despre alegeri, esenţială pentru aplicarea unor programe adoptate prin decret, fără consimţământul alegătorilor, cărora li se explică doar cât de bune sunt acestea pentru viitorul lor.