Companiile noastre, invitate să participe la reconstrucţia Irakului

• Oficiul pentru promovarea investiţiilor româneşti, inaugurat, în iulie, în Irak

• Datoriile altor state faţă de ţara noastră ar putea fi transformate în acţiuni

Reporter: Domnule Viorel Badea, ţara noastră are de recuperat din creanţele externe circa 1,2 miliarde dolari, bani mai mult decât necesari în contextul economic actual. Care este soluţia cea mai bună pe care ţara noastră ar trebui să o adopte pentru recuperarea acestor sume?

Viorel Badea: În contextul economic actual, consider că este destul de greu să recuperăm aceste sume, ca bani cash. Asta din cauză că o bună parte din aceste datorii sunt ale unor state cu care este mai dificil să faci un acord de recuperare sau de reconversie, un exemplu elocvent fiind Cuba. În aceste condiţii, consider că o soluţie inteligentă ar fi ca ţara noastră să convertească creanţele în acţiuni, la cele mai profitabile companii din ţările respective. Acest proces ar putea să ne asigure o recuperare a banilor, în mod eşalonat, într-o perioadă nu foarte lungă de timp.

Reporter: Din punct de vedere al politicii externe, ce rol au aceste creanţe în relaţiile bilaterale şi ce alte avantaje ar putea să obţină ţara noastră în contextul în care statele datoare nu dispun de resursele necesare să-şi achite debitele?

Viorel Badea: În primul rând, vreau să sublinez că toată această situaţie se negociază în permanenţă. Desigur, aceste datorii pe care le avem de recuperat constituie şi un avantaj în negocierile biletarale, atât în ceea ce priveşte sferele de influenţă ale ţării noastre, mai ales în lumea arabă, cât şi în ceea ce priveşte asigurarea unui tratament preferenţial pentru companiile noastre dispuse să investească în acele ţări. Consider că nu ar trebui să ne concentrăm, neaparat, pe recuperarea sumelor de bani în sine, că nu vom avea, în viitorul apropiat şansă să le recuperăm integral, şi că ar trebui să ne concentrăm pe un alt tip de negociere pentru a obţine beneficii, inclusiv pentru companiile noastre.

Reporter: În vremurile acestea de criză economică, consideraţi că relaţiile bilaterale sunt determinate de factorul politic sau de cel economic?

Viorel Badea: Cei doi factori se întrepătrund. Desigur, sunt anumite state în care factorul politic este mai important, cum sunt şi state mai dezvoltate în care cel economic este mai important. În relaţia cu SUA factorul politic este cel dominant, cel economic fiind în subsidiar.

Reporter: În zilele noastre se discută foarte mult despre datoria Rompetrol. Ce se întâmplă practic cu această creanţă? Va fi transformată în acţiuni la Petromidia?

Viorel Badea: Unul din scopurile noastre principale este să recuperăm această datorie. Acesta este un punct prioritar pe agenda discuţiilor noastre cu Kazahstanul. Desigur, au fost discuţii şi despre conversia datoriilor în acţiuni, însă, în primul rând, depinde de cum vor fi evaluate aceste acţiuni. De asemenea, să nu uităm de creanţele Petromidia din Libia. Este evident că dacă recuperăm banii ar fi mult mai bine pentru bugetul de stat.

Reporter: Domnule senator, trupele noastre sunt prezente în teatrele de război din Irak şi Afghanistan şi au luptat cot la cot cu aliaţii americani de atâta vreme. Angajamentele militare au fost respectate, nu consideraţi că a venit momentul ca şi companiile noastre, inclusiv cele de stat, să participe la reconstrucţia acestor ţări, mai ales a Irakului?

Viorel Badea: Aici ţine de datoria noastră, ca autorităţi, să ne implicăm să sprijinim firmele noastre să participe la procesul de reconstrucţie al Irakului. Autorităţile irakiene au planuri de investiţii foarte mari în infrastructură, exploatare petrolieră şi de gaz, şi în alimentaţie. Irakul manifestă o deschidere excepţională faţă de ţara noastră şi ne invită să investim la ei. Consider că a sosit momentul oportun pentru că societăţile comerciale din România să facă afaceri în Irak.

Reporter: Ce au făcut autorităţile noastre ca să faciliteze investiţiile româneşti în Irak? Este cumva şi meritul americanilor aici, în semn de răsplată că am fost aliaţi fideli?

Viorel Badea: Nu ştiu dacă este neaparat meritul americanilor, dar eu, în calitate de parlamentar, al cărui colegiu este Europa-Asia, pot să vă spun că am găsit o deschidere foarte mare din partea autorităţilor irakiene în ceea ce priveşte necesitatea prezenţei româneşti în Irak. Referitor la interesul autorităţilor noastre pentru demararea unui proiect de investiţii în Irak, vreau să vă dezvalui că, în luna iulie, vom sprijini inaugurarea unui Oficiu pentru afaceri în nordul Irakului, în Kurdistan, la Erbil. Acest oficiu va avea ca principal scop deschiderea unui culoar de afaceri pentru companiile noastre în Irak. Vrem să aducem companii care să facă investiţii aici, în infrastructură, în producţie şi în comerţ.

Reporter: Vor mai fi înfiinţate şi alte oficii pentru provocarea investiţiilor noastre?

Viorel Badea: Au fost deschise deja la Paris şi Chişinău. Urmează să mai inaugurăm unul la Roma, întrucât în Italia activează 40.000 de firme româneşti şi unul la Madrid, în Spania fiind înregistrate circa 27.000 de societăţi româneşti. De asemenea, intenţionăm să mai inaugurăm unul la Londra. Aceste oficii, centre de afacerii, trebuie să devină un actor principal în ceea ce priveşte promovarea imaginii ţării noastre şi dezvoltarea afacerilor. Avem speranţa că aceste centre, cu timpul, se vor confederaliza şi vor pune bazele unei confederaţii a centrelor de afaceri româneşti în Europa.

Reporter: Irakul dispune de importante resurse ale subsolului, iar dumneavoastră spuneaţi că autorităţile irakiene vor să investeascsă în domeniul petrolului şi al gazelor naturale. Ne puteţi confirma că Romgaz va fi una dintre companiile româneşti care va investi în Irak?

Viorel Badea: Dacă s-ar confirma aşa ceva ar fi o decizie înţeleaptă. Irakul dispune, în subsol, de resurse foarte mari de gaze naturale. Nu am informaţii dacă Romgaz va investi acolo, la nivel parlamentar nu au fost discuţii pe această temă, dar la alte instituţii este posibil. Referitor la Irak aş dori să precizez că există o reticenţă a companiilor faţă de conflictul militar de acolo, îndeosebi în ceea ce priveşte securitatea investiţiilor sau repatrierea profiturilor. Vreau să subliniez că lucrurile nu stau chiar aşa, că multe zone s-au stabilizat deja.

Reporter: Consideraţi că situaţia tensionată dintre Turcia şi Israel poate degenera într-un conflict militar?

Viorel Badea: Eu sunt foarte optimist în ceea ce priveşte capacitatea de dezamorsare a conflictelor, prin intervenţia instituţiilor europene şi a Consiliului de Securitate al ONU. Nu cred că tensiunile din zonă vor degenera într-un conflict. Ar însemna să fim prea inconştienţi şi iresponsabili ca să dăm < apă la moară > unor provocari conflictuale.

Reporter: Vorbind despre situaţia din zonă, relaţiile politice şi economice cu ţările din Caucaz s-au îmbunătăţit substanţial. Ce estimări aveţi privind finalitatea proiectelor energetice?

Viorel Badea: Discutăm aici despre proiectul energetic AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România) care va asigura transferul de gaz lichefiat din Caucaz. Toate acordurile au fost semnate, va fi un proiect de succes, care va consolida securitatea energetică a ţării noastre. În cel mult trei, patru ani consider că va deveni funcţional şi mi-aş dori ca şi Republica Moldova să fie beneficiară a acestui proiect.

Reporter: Privind Republica Moldova, formatul de soluţionare a conflictului transnistrean va fi modificat? Este posibilă o implicare mai activă a ţării noastre în această problemă?

Viorel Badea: Chişinăul este interesat să reintegreze, în mod paşnic, această zonă. Privind contribuţia României, noi suntem obligaţi moral şi instituţional să-i protejăm pe românii din Transnistria şi tocmai de aceea noi am făcut demersuri la organismele internaţionale ca România să intre ca parte direct implicată în soluţionarea conflictului de acolo.

Reporter: Privind spaţiul ex-sovietic, tratatul de frontieră cu Ucraina a stârnit anumite comentarii. Consideraţi că acest tratat ar putea să fie revizuit? Mai există şanse să ne recuperăm tezurul de la ruşi?

Viorel Badea: Eu nu ştiu dacă tratatul de frontieră cu Ucraina va putea fi revizuit sau nu. Cert este că acest lucru nu figurează printre obiectivele noastre principale de politică externă. Ceea ce ne interesează pe noi în relaţia cu Ucraina este ca minoritatea noastră de acolo să beneficieze de drepturi şi să se poată dezvolta. Privind tezaurul de la ruşi, acesta este un punct important pe agenda relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusă. La fel şi patrimoniul Fundaţiei Gojdu, în relaţia cu Ungaria. Niciodată nu vom renunţa la subiectele care au marcat şi marchează identitatea naţională de-a lungul istoriei României!

Reporter: Vă mulţumesc pentru interviu!