Ambasadori ai statelor arabe în România şi înalţi oficiali autohtoni au participat, ieri, la o conferinţă dedicată lumii arabe, cu care Guvernul de la Bucureşti este interesat să refacă legăturile economice şi politice de dinainte de 1989.
Oficialii noştri au transmis, ieri, un mesaj clar că sunt gata să folo-sească experienţa revoluţiei noastre din "89 ca să ajute statele arabe care se confruntă cu schimbări politice majore, în contextul "primăverii arabe". (n.r. termen folosit cu referinţă la şirul de revoltele ce au izbucnit, anul trecut, în mai multe state arabe, precum Egipt, Tunisia sau Siria).
Oficialii noştri au reiterat, totodată, deschiderea României faţă de investitorii din regiunea Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord.
"Vrem doar să vă ajutăm şi atunci când ne veţi cere sprijinul sau punc-tul de vedere, vom fi mai mult decât bucuroşi să vi-l acordăm", s-a adresat consilierul prezidenţial Iulian Fota oficialilor arabi, prezenţi, ieri, la conferinţă. Domnia sa a admis că, după 1989, România a neglijat, uneori, legăturile cu Orientul Mijlociu, încercînd să "revină în Occident". Ţara noastră este interesată acum să întărească legăturile, a sugerat Fota, fiind "foarte deschisă către cooperare economică sau în alte domenii".
Consilierul prezidenţial a adăugat: "S-a făcut o paralelă între revoluţiile din 89 şi anul primăverilor arabe. Experienţa noastră arată că este nevoie de circa doi ani de zile pentru ca lucrurile să se aşeze în matca lor, după o schimbare politică majoră. Consider că va dura tot cam atât până lucrurile se vor aşeza şi în Orientul Mijlociu. Acolo unde ni se va solicita ajutorul, îl vom acorda cu mare plăcere, însă când vine vorba despre conducerea unei ţări, iniţiativa trebuie să aparţină exclusiv ţării respective. Puteţi, ca şi noi în 1989, să vă uitaţi la experienţa altor state, însă consider că este nevoie de o soluţie proprie fiecărei ţări".
Consilierul prezidenţial a transmis, ieri, şi un apel la pace, subliniind că marele avantaj al Europei Centrale după 1989 a fost existenţa păcii în această parte a continentului, cu excepţiile reprezentate, însă, de războaiele din Iugoslavia.
• Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii: "Ne interesează parteneriate cu investitori pentru valorificarea produselor autohtone"
Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a adresat, ieri, o invitaţie oamenilor de afaceri arabi să investească în România, în producţia şi valorificarea de produse agricole, dar şi în sistemul de irigaţii.
Domnul Tăbără a declarat: "Ne interesează foarte mult investiţiile în irigaţii. Am reactualizat proiectul canalului Siret-Bărăgan, un proiect mai important chiar decât o autostradă pentru că dacă s-ar finaliza, ar putea fi irigate 750.000 de hectare de teren. Vrem să dezvoltăm acest proiect în parteneriat public-privat".
Ministrul Agriculturii a readus în discuţie un proiect propus în 2003 unui consorţiu de bănci din Golf, pentru valorificarea produselor din zonele montane din România. Valeriu Tabără a precizat, fără informaţii detaliate, că "încă se lucrează la acest proiect, inclusiv în vederea depunerii lui la Comisia Europeană pentru obţinerea de sprijin pentru colaborarea cu statele arabe".
Oficialul de la Agricultură a declarat că este interesat de construirea unor parteneriate cu oameni de afaceri care sunt, la rândul lor, interesaţi de valorificarea produselor româneşti.
• Ahmad Aqel, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Palestinei: Este dificil pentru un investitor arab să aştepte câteva luni ca să primească viza"
Sistemul de acordare a vizelor către cetăţenii arabi şi interdicţia străinilor să cumpere pământ în România au fost principalele probleme ridicate, ieri, de oficialii arabi.
Reprezentanţi ai Egiptului au dorit să ştie dacă statul român nu ar putea să vîndă terenuri agricole de dimensiuni mari către investitori arabi interesaţi să investească în agricultură.
Ministrul Agriculturii a explicat, însă, că statul deţine, prin Agenţia Domeniilor Statului, teren agricol care poate fi înstrăinat doar în condiţii excepţionale. Totuşi, a declarat domnul Tabără, investitorii arabi interesaţi să investească în agricultură au posibilitatea să ia în concesiune terenuri agricole sau în arendă.
"Nu putem deschide, deocamdată, vânzarea terenurilor către persoane nerezidente în România. Asta ar conduce, pentru o perioadă de timp, la speculaţii", a spus Valeriu Tabără.
Oficialii arabi au mai reclamat, ieri, faptul că este nevoie de două-trei luni până când un cetăţean arab primeşte viză de intrare din partea statului român.
Ahmad Aqel, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Palestinei, ne-a declarat că este dificil pentru un investitor arab să aştepte câteva luni ca să primească viza, având posibilitatea să investească în alte state unde primeşte viza "într-o oră".
Excelenţa Sa ne-a declarat: "În ultimii trei-patru ani, au fost depuse eforturi pentru ca relaţiile dintre România şi lumea arabă să fie întărite. Mai sunt multe lucruri de făcut, de către ambele părţi. Oamenii de afaceri români nu sunt încurajaţi îndeajuns să investească în statele arabe, iar afaceriştii arabi nu sunt suficient de încurajaţi să investească în România. Dis-cuţiile cu autorităţile române continuă. Este important de reţinut că legăturile dintre România şi lumea arabă constau într-un coş, în care intră aspecte politice, economice şi culturale. Nu putem să tratăm aceste aspecte separat, ci ca un tot".
Ambasadorul Palestinei ne-a mai precizat că mesajul transmis de consilierul prezidenţial Iulian Fota este "unul foarte bun".