CONFERINŢA VIITORUL PIEŢEI DE CAPITAL ROMÂNEŞTI EDIŢIA A V-A / MAKE, PREŞEDINTELE GRUPULUI DE PRESĂ BURSA: "Bail-in-ul este salvarea pieţei de capital"

Situaţia în care se află piaţa noastră de capital, având volume zilnice de tranzacţionare de 2-3 milioane de euro, reclamă un plan urgent de salvare, consideră MAKE, preşedintele Grupului de presă "BURSA".

"Ziarul BURSA şi eu însumi scriem despre Bursa de Valori Bucureşti din 1990, cu cinci ani înainte să apară. Eu am scris zeci de ani. Dar, în ultimii, eu nu mai scriu despre bursă, sunt descurajat. Ca să critici ceva, acel ceva trebuie să merite critica. Eu cred că Bursa de Valori se resoarbe şi are nevoie de un plan urgent de salvare", a spus domnia sa, opinând că piaţa de capital se află într-un context favorabil, în faţa sectorului bancar.

MAKE a opinat: "Părerea mea este că piaţa de capital se găseşte într-un context favorabil. Cu toţii ştim că există o competiţie între piaţa bancară şi piaţa de capital. Piaţa bancară, mulţumesc lui Dumnezeu sau lui Mugur Isărescu, pare să fie consolidată. Pare să nu prezinte nişte probleme imediate care să ne alarmeze. Însă încălzeşte un şarpe la sân şi acest şarpe vine din Europa. Este vorba despre legea bail-in-ului, care creează depunătorului o temere. Într-un anume caz (se pare că acest caz ar fi improbabil în România), îţi confiscă depunerile băneşti dacă depăşeşti 100.000 de euro, care sunt garantaţi. Dar cine garantează că acest prag se va menţine şi nu va coborî la 50.000 de euro sau la 30.000 de euro sau chiar şi mai jos? Este vorba despre un barem valabil pentru toate ţările Uniunii Europene.

Or, ţările sunt diferite, pentru noi 100.000 de euro reprezintă o cifră mare, dar englezii, în proporţie de o cincime, sunt milionari. Astfel că, pentru noi, temerea că ne-ar confisca e de principiu, dar există. Sistemul bancar are o problemă de încredere. Piaţa de capital este diferită. Aici pierzi, câştigi, dar e pe mâna ta. Una este să îţi confişte banii fără să fi fost prost şi alta e să pierzi banii pentru că nu ai calculat cum trebuie, nu ai prevăzut ce trebuie şi ştii că, într-o măsură, eşti vinovat. Prin urmare, părerea mea este că Bursa de Valori, în cadrul a ceea ce propun să fie un plan de salvare, trebuie să se promoveze ca fiind o piaţă care oferă siguranţă de un anumit tip, prin contrast cu sistemul bancar".

O a doua componentă a planului de salvare propus de preşedintele BURSA presupune realizarea unui studiu. Domnia sa consideră că BVB ar trebui, cu o parte măruntă din banii pe care îi are, să finanţeze o cercetare ca să identifice structura economiilor populaţiei, iar în a doua fază să identifice unde se află, cine le deţine, în ce cuantum. Astfel de studii se pot face, susţine domnia sa.

MAKE a precizat: "Avem 11 milioane de cetăţeni HNWI (High Net Worth Individuals) în întreaga lume care sunt cunoscuţi după nume şi prenume, după adresă şi câţi bani au. Este vorba despre acele persoane care au minimum un milion de dolari în buzunar când ies la piaţă. Sunt 11 milioane de persoane care au ca bani de buzunar, în total, 46 de trilioane de dolari, cu care aproape că ai putea acoperi datoriile suverane. Este problema noastră să vedem care este structura economiilor - sunt 35 de miliarde de euro economii ale populaţiei şi câteva zeci de miliarde în depozitele firmelor. Măcar 5% sau 3% din această sumă o putem disloca şi duce în piaţa de capital. Cum ar arăta? Putem merge şi în profunzime cu studiul, care să ne aducă adresele şi numele. Şi, în acel moment, dăm o comandă de împrăştiere a brokerilor: duceţi-vă şi aduceţi investitori. Spuneţi-le acelora că pierderea sau câştigul în piaţa de capital ţin de propria pricepere".

Preşedintele Grupului de Presă "BURSA" a precizat şi că, dacă această strategie va fi pusă în practică, atunci conducerea BVB va trebui schimbată, pentru că structura actuală de conducere a Bursei de Valori şi comunitatea brokerilor au o puternică influenţă bancară: "Dacă veţi adopta planul pe care îl propun, atunci va trebui să schimbaţi conducerea BVB, pentru că intră în conflict de interese. Lucian Anghel, care lucrează şi într-un grup bancar, va fi în conflict de interese".

MAKE a subliniat că este nevoie de o fluctuaţie de preţ pe bursă, care să fie frecventă şi continuă pentru atragerea investitorilor. Această fluctuaţie este cea care stimulează şi orice bursă care are astfel de fluctuaţii frecvente se dezvoltă şi atinge performanţă.

Domnia sa a concluzionat: "Bursa nu a fost făcută drept încoronare a privatizării. Legea pentru întemeierea ei a fost de fapt o ordonanţă - Ordonanţa 60 din martie 1991, dată de Petre Roman. Habar nu aveau ei de privatizarea României sau, dacă discutau, atunci o făceau de principiu. Ea a fost dată atunci, s-au schimbat guverne şi cel care a conservat substanţa ordonanţei a fost Mugur Isărescu (n.r. Guvernatorul BNR). Nu avea nicio obligaţie să o pună în mişcare. A creat nucleul Bursei, l-a cultivat şi a asigurat condiţiile de început pentru funcţionarea Bursei de Valori Bucureşti. Piaţa de capital îi datorează mult. Sunt voci astăzi care spun că această mişcare a fost o viclenie ca să îşi ţină duşmanul aproape, sub control. Indiferent de asta, are o reală contribuţie la crearea BVB şi recunoaşterea meritelor sale este obligatorie, indiferent de criticile aduse, astăzi, la adresa sa, în condiţiile în care eu însumi mă număr printre critici".

La mult vehiculata idee a necesităţii educaţiei financiare, MAKE a introdus o distincţie, deosebind-o de cultura financiară.

MAKE susţine că educaţia financiară are drept ţintă pe brokeri şi pe profesioniştii din cadrul autorităţii de supraveghere, în timp ce investitorilor le este necesară doar cultura. Domnia sa subliniază că educaţia se face în şcoli şi că ţine de performanţa sistemului de învăţământ, iar nu de presă sau de seminarii organizate în Piaţa Universităţii. În schimb, cultura este implicată în gesturile investitorilor şi se formează în cadrul operaţiunilor de bursă, potrivit domniei sale, care mai precizează că educaţia financiară nu se face prin mass media, în timp ce cultura financiară îşi are locul acolo.